 | as |
|
| Descălța [ des-căl-ța ] VEZI SINONIME PENTRU descălța PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a descalta descalt în mai multe dicționareDefinițiile pentru a descalta descalt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a descălța (forma la infinitiv) A descălța conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru descălța: descălțá (descálț, descălțát), verb – 1. A scoate încălțămintea din picioare. – Variante desculța. Mr. discaltsu. latina dĭscalcĕāre sau dĭsculcĭāre, ambele forme atestate (Densusianu, Hlr., I, 169; Pușcariu 505; Candrea-Dens., 255; Tiktin; Candrea; Scriban); conform italiana discalzare, portugheză, cat. descalçar, limba franceza déchausser, spaniolă descalzar, prov. descaussar. conform desculț, adjectiv (cu picioarele goale), mr., megl. disculț, istr. rescuts, participiu de la variantă sau, mai puțin probabil, de la un latina *dĭsculceātus (Pușcariu 512; Tiktin; Candrea-Dens., 266; REW 2662; Candrea; conform Graur, BL, V, 96), conform trent., padov. descolzo, friul. diskolts, sard. iskultsu. Forme diferite ale cuvantului descalta: descálț desc Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCĂLȚA: DESCĂLȚÁ, descálț, verb I. reflexiv (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») A-și scoate încălțămintea. Se descălțaseră de opinci, își lepădaseră... sumanele petecite ca să fie mai sprinteni. SADOVEANU, P. M. 258. Tata se descălțase și sta grecește în pat. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 264. Cum ajunserăm în odaie, Grigoriță iute se dezbrăcă, iute se descălță și iute se trînti în pat. HOGAȘ, DR. II 13. • tranzitiv Acuș te descalț! CREANGĂ, A. 41. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DESCĂLȚA descalț: A DESCĂLȚÁ descálț tranzitiv 1) (încălțăminte) A scoate din picioare. 2) (persoane) A elibera de încălțăminte, trăgând-o din picioare. /<lat. discalciare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descălța: descălțá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: ANON. CAR. / V: (reg) disdescalta / prezentul indicativ: descaltacálț / Etimologie: moștenit din latinescul discalciare] 1-2 A (-și) scoate încălțămintea din picioare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCĂLȚA: DESCĂLȚÁ, descálț, verb I. reflexiv și tranzitiv A(-și) scoate încălțămintea din picioare. – latina discalciare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCĂLȚA: DESCĂLȚÁ, descálț, verb I. reflexiv și tranzitiv A(-și) scoate încălțămintea din picioare. – latina discalciare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descălța: descălțá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu descálț, persoana a treia singular: el / ea și plural descălțá; gerunziu descălțând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCĂLȚA: DESCĂLȚA verb a scoate, a trage, (regional) a desculța. (descalta pantofii din picior.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descălța: descălțá (a descalta) verb, indicativ prezent 3 descálță Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESCALTA DESCALT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL descălța Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului descălța dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / V: reg disdescălța / prezentul indicativ: descălțacálț / Etimologie: moștenit din latinescul discalciare] 1-2 A -și scoate încălțămintea din picioare. Descălța pantofii din picioare. Descălța pantofii din picior. Descălțá a descălța verb, indicativ prezent 3 descálță. |
GRAMATICA cuvântului descălța? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului descălța. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul descălța poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE descălța? Vezi cuvântul descălța desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descălța?[ des-căl-ța ] Se pare că cuvântul descălța are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL descălța |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Peste nouă mări și nouă țări?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul descălța se conjugă: ei ele descălțá
