 | as |
|
| Descâlci [ des-câl-ci ] VEZI SINONIME PENTRU descâlci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a descalci în mai multe dicționareDefinițiile pentru a descalci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a descâlci (forma la infinitiv) A descâlci conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descâlci: descâlcí [Atestat: CANTEMIR, HR. 74 / prezentul indicativ: descalcicésc cj: 3 (înv) să descâlce / Etimologie: des- + (în)câlci] 1 verb tranzitiv: A descurca fire de păr, de ață etc. 2-3 verb tranzitiv, reflexiv: (Îvr) A (se) desface dintr-o încleștare. 4 verb reflexiv: (Fig) A ieși dintr-o încurcătură. 5 verb tranzitiv: (Fig) A face să devină clar un raționament, o idee, o problemă etc. Si: a clarifica, a lămuri. 6 verb tranzitiv: (Fig) A dezvălui un secret, un lucru necunoscut etc. 7 (Fig) A descifra un text ilizibil. 8 verb tranzitiv: (C.i. dificultăți, probleme etc.) A găsi o soluție când informațiile sau împrejurările sunt numeroase și par a nu urma firul logic Si: a soluționa. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DESCÂLCI: A DESCÂLCÍ a descalciésc tranzitiv 1) (fire de ață, de păr etc. încâlcite) A desface separând unul de altul; a descurca. 2) (probleme, gânduri etc.) A face să devină clar, limpede; a clarifica; a limpezi. /des- + a [în]câlci Forme diferite ale cuvantului a descalci: a descalciésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCÂLCI: DESCÂLCÍ, descâlcesc, verb IV. tranzitiv A descurca fire de ață, de păr etc. încâlcite, încurcate. ♦ figurat A descurca, a lămuri, a limpezi. – prefix des- + [în]câlci. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCÂLCI: DESCÂLCÍ, descâlcesc, verb IV. tranzitiv A desface fire de ață, de păr etc. încâlcite, încurcate. ♦ figurat A descurca, a lămuri, a limpezi. – Des1- + [în]câlci. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descâlci: descâlcí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele descâlcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea descâlceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural descâlceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descâlci: descâlcí (a descalci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele descâlcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea descâlceá; conjunctiv prezent 3 să descâlceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DESCÂLCI: DESCÂLCÍ verb a descurca. (descalci firele încurcate.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A descâlci: A descâlci ≠ a încâlci, a încurca Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESCALCI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A descâlci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a descâlci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 74 / prezentul indicativ: a descâlcicésc cj: 3 înv să descâlce / Etimologie: des- + încâlci] 1 verb tranzitiv: A descurca fire de păr, de ață etc. A DESCÂLCÍ a descâlciésc tranzitiv 1 fire de ață, de păr etc. Descâlcí a a descâlci verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele descâlcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea descâlceá; conjunctiv prezent 3 să descâlceáscă. A descâlci firele încurcate. |
GRAMATICA cuvântului A descâlci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a descâlci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A descâlci poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE descâlci? Vezi cuvântul descâlci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descâlci?[ des-câl-ci ] Se pare că cuvântul descâlci are trei silabe |