 | as |
|
| Deșănța [ de-șăn-ța ] VEZI SINONIME PENTRU deșănța PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a desanta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a desanta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a deșănța (forma la infinitiv) A deșănța conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșănța: deșănțá verb reflexiv: [Atestat: VEISA, I. 124/2 / V: (îvr) dișdesanta / prezentul indicativ: desantațéz / Etimologie: cf deșanț] (Înv) 1 A se destrăbăla. 2 A se mira. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEȘĂNȚA: DEȘĂNȚÁ, deșănțez, verb I. reflexiv (Rar) A se destrăbăla. – Din deșănțat (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DESANTA: A DESANTÁ a desantaéz tranzitiv (trupe, echipamente etc.) A coborî cu parașuta; a lansa. /Din desant Forme diferite ale cuvantului a desanta: a desantaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deșănța: deșănțá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu deșănțéz, persoana a treia singular: el / ea și plural deșănțeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desanta: desanta verb tranzitiv: [Atestat: DN3 / prezentul indicativ: desantatéz / Etimologie: cf eg descent] A lansa un desant. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deșănța: !deșănțá (a se desanta) (rar) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se deșănțeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desanta: desantá verb, indicativ prezent1 singular desantéz, persoana a treia singular: el / ea și plural desanteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESANTA: DESANTÁ, desantez, verb I. tranzitiv A lansa un desant. – Din desant. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESANTA: DESANTÁ, desantez, verb I. tranzitiv A lansa un desant. – Din desant. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESANTA: DESANTÁ verb I. trecut A lansa un desant. [conform limba engleză descent]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DESANTA: DESANTÁ verb trecut a lansa un desant. (după limba engleză descent) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desanta: *desantá (a desanta) verb, indicativ prezent 3 desanteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșanță: deșánță substantiv feminin vezi deșanț Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DESANTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deșanță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deșanță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 124/2 / V: îvr dișdeșanță / prezentul indicativ: deșanțățéz / Etimologie: cf deșanț] Înv 1 A se destrăbăla. A DESANTÁ deșanțăéz tranzitiv trupe, echipamente etc. Desanta verb tranzitiv: [Atestat: DN3 / prezentul indicativ: deșanțătéz / Etimologie: cf eg descent] A lansa un desant. !deșănțá a se deșanță rar verb reflexiv, indicativ prezent 3 se deșănțeáză. *desantá a deșanță verb, indicativ prezent 3 desanteáză. |
GRAMATICA cuvântului deșanță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deșanță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deșanță poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deșănța? Vezi cuvântul deșănța desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deșănța?[ de-șăn-ța ] Se pare că cuvântul deșănța are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nici călare, nici pe jos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul deșănța se conjugă: ei ele deșănțeáză
La singular verbul desanta se conjugă: eu desantéz
