 | as |
|
| Deriva [ de-ri-va ] VEZI SINONIME PENTRU deriva PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a deriva deriv în mai multe dicționareDefinițiile pentru a deriva deriv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a deriva (forma la infinitiv) A deriva conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DERIVA: DERIVÁ, derív, verb I. 1. intranzitiv A se trage, a proveni, a rezulta din... Multe deprinderi rele derivă din lene. ♦ (lingvistică) a) (Despre limbă, cuvinte și sensul cuvintelor) A proveni, a-și trage originea din...; (tranzitiv) a arăta proveniența unui cuvînt din altul. Limba romînă derivă din limba latină. Cuvîntul romînesc «obraz» derivă din cuvîntul vechi slav «obrazŭ». b) (Despre cuvinte; cu determinări introduse prin prepoziție «de la») A se forma cu ajutorul unui sufix sau al unui prefix. Cuvîntul «fierar» derivă de la «fier», căruia i s-a alipit sufixul «-ar». 2. tranzitiv (tehnică) A abate o apă curgătoare din albia ei naturală în altă albie sau într-un canal. ♦ A abate vehiculele de pe o cale de comunicație pe altă cale existentă, construită sau improvizată în acest scop. ♦ A ramifica o cale de comunicație sau un canal de la traseul principal pentru a forma un traseu secundar. 3. intranzitiv (Despre un vas plutitor) A se abate, a se depărta din drumul său normal sub acțiunea vîntului sau a unui curent; a devia. Vaporul derivă mult spre dreapta, din cauza furtunii. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deriva: derivá [Atestat: MACEDONSKI, O. IV, 119 / prezentul indicativ: derivaív / Etimologie: franceza dériver, lat derivo, -are] 1 verb tranzitiv: A abate o apă curgătoare din albia ei naturală în altă albie sau într-un canal. 2 verb tranzitiv: (Med) A schimba circularea normală a fluidelor organice. 3 verb tranzitiv: A se trage, a proveni, a rezulta din... 4 vi (Lin; despre limbă, cuvinte și sensul lor) A-și trage originea din... 5 verb tranzitiv: A arăta proveniența unui cuvânt prin altul. 6 vi (despre cuvinte) A se forma cu ajutorul unui sufix sau al unui prefix. 7 verb tranzitiv: A ramifica o cale de comunicație sau un canal de la traseul principal pentru a forma un traseu secundar. 8 verb tranzitiv: A îndrepta vehiculele de pe o cale de comunicație pe altă cale. 9 verb tranzitiv: (Mat) A calcula derivata unei funcții. 10 vi (despre un vas plutitor) A se abate, a se depărta din drumul său normal sub acțiunea vântului sau a unui curent Si: a devia. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru derivă: derívă substantiv feminin [Atestat: SANDU-ALDEA, ap. CADE / Plural: derivave / Etimologie: franceza dérive] 1 Unghi dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). 2 (Îe) A merge sau a fi în deriva A pluti în voia vânturilor și valurilor. 3 (Rar; îe) A fi la derivava unei puteri A fi dependent de..., a fi la cheremul... 4 (Mil) Număr de diviziuni (mm) cu care trebuie să se miște (la stânga sau la dreapta) ocularul lunetei (armei) spre a corecta derivația proiectilului. 5 (Teh) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 6 Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 7 Parte fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERÍVĂ, derive, substantiv feminin I. 1. (marină și aviație) Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vînt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). • A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vîntului și a valurilor. • Expresia: (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... Acum, eram la deriva unor puteri superioare mie. CAMIL PETRESCU, U. N. 214. 2. (termen militar) Unghiul format de planul de tragere cu planul de ochire; servește la tragerile indirecte, cînd ținta se află în spatele unui deal sau al unei coline. Tunarii de la tunurile următoare schimbară înălțătorul și deriva. SANDU-ALDEA, U. P. 138. II. Partea fixă a cîrmei verticale a unui avion, a unui planor etc. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERÍVĂ, derive, substantiv feminin 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). • Expresia: A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... 2. (tehnică) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 3. Unghi format de direcția de tragere a unei arme cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. – Din limba franceza dérive. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERÍVĂ, derive, substantiv feminin 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). • Expresia: A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... 2. (tehnică) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 3. Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. – Din limba franceza dérive. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERÍVĂ substantiv feminin 1. unghi format de axul longitudinal al unei (aero)nave cu drumul de urmat sub acțiunea curenților. ♦ a merge (sau a fi) în deriva = a naviga în voia vântului, a valurilor și curenților. • deplasare a ghețurilor de la poli. ♦ a fi în deriva = (figurat) a fi fără voință, fără energia necesară unei acțiuni. 2. unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. 3. (tehnică) abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 4. partea verticală fixă a ampenajului unui avion sau planor. (< limba franceza dérive) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DERIVA deriv 1.: A DERIVÁ derív 1. intranzitiv 1) A fi de origine; a se trage dintr-un neam oarecare; a proveni. 2) (despre cuvinte) A fi format prin afixare. 3) (despre vase plutitoare sau avioane) A se abate de la direcția dată sub influența vânturilor sau a curenților; a devia. 2. tranzitiv 1) (cuvinte) A forma cu ajutorul afixelor. 2) matematică (funcții) A determina prin calcul pentru a obține derivata. 3) (ape curgătoare) A abate din albie, dând o direcție nouă. 4) (vehicule) A orienta de pe o cale de comunicație pe alta. /<fr. dériver, latina derivare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERÍVĂ substantiv feminin I. 1. Unghi format de axa longitudinală a unei nave sau a unui avion cu drumul de urmat sub acțiunea curenților maritimi sau aerieni. • A merge în derivă = a naviga în voia vântului și a valurilor. 2. Unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. II. Partea verticală fixă a ampenajului unui avion, al unui planor. [< limba franceza dérive, italiana deriva]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DERIVA: DERIVÁ verb I. 1. intr. a se trage, a rezulta din... ♦ (lingvistică) A avea originea în..., a veni din... 2. trecut A abate o apă din cursul ei firesc. 3. intr. (Despre nave sau avioane) A se abate, a se îndepărta de la direcția de mers sub influența vânturilor, a curenților; a devia. 4. trecut (matematică) A calcula derivata unei funcții. [P.i. deriv, -vez. / < limba franceza dériver, italiana , latina derivare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERÍVĂ derivae forme 1) Deviere a unei nave sau a unui avion sub acțiunea vântului sau a curenților marini. • A merge în deriva a naviga în voia vântului și a valurilor. 2) termen militar Unghi format de planul de tragere indirectă a unei arme cu planul de ochire. 3) Parte anterioară, fixă, a ampenajului vertical al unui avion. /<fr. dérive Forme diferite ale cuvantului deriva: derivae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DERIVA: DERIVÁ verb I. intr. 1. a se trage, a rezulta din (ceva). • (lingvistică) a-și avea originea în... 2. (despre /aero/nave) a devia de la direcția de mers sub influența vânturilor, a curenților. II. trecut 1. (matematică) a calcula derivata unei funcții. 2. a abate o apă din cursul ei firesc. (< limba franceza dériver, latina derivare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERIVĂ1 partea fixă, anterioară a ampenajului vertical al unui avion (sau planor) destinată menținerii traiectoriei acestuia în plan vertical, asigurând stabilitatea laterală alături de eleroane, trimere etc. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru DERIVĂ: DERIVĂ2 abatere unghiulară în plan orizontal între axul longitudinal al aeronavei și direcția de zbor a acesteia sub acțiunea direcției și intensității vântului. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deriva: derivá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu derív, persoana a treia singular: el / ea și plural derívă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru derivă: derívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat derívei; plural deríve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru derivă: derívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat derívei; plural deríve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deriva: derivá (a deriva) verb, indicativ prezent 3 derívă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DERIVA DERIV' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deriva Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deriva dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IV, 119 / prezentul indicativ: derivaív / Etimologie: franceza dériver, lat derivo, -are] 1 verb tranzitiv: A abate o apă curgătoare din albia ei naturală în altă albie sau într-un canal. CADE / Plural: derivave / Etimologie: franceza dérive] 1 Unghi dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt la avioane sau de curenții maritimi la nave. 2 Îe A merge sau a fi în deriva A pluti în voia vânturilor și valurilor. 3 Rar; îe A fi la derivava unei puteri A fi dependent de. DERÍVĂ derivae forme 1 Deviere a unei nave sau a unui avion sub acțiunea vântului sau a curenților marini. • A merge în deriva a naviga în voia vântului și a valurilor. Derivá a deriva verb, indicativ prezent 3 derívă. |
GRAMATICA cuvântului deriva? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deriva. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deriva poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deriva? Vezi cuvântul deriva desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deriva?[ de-ri-va ] Se pare că cuvântul deriva are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL deriva Inţelegi mai uşor cuvântul deriva dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A merge sau a fi în derivă = a pluti în voia vîntului și a valurilor Rar A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de A merge sau a fi în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor Rar A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de A merge sau a fi în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor Rar A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de ♦ a merge sau a fi în a deriva deriv = a naviga în voia vântului, a valurilor și curenților ♦ a fi în a deriva deriv = figurat a fi fără voință, fără energia necesară unei acțiuni A merge în derivă = a naviga în voia vântului și a valurilor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gaz perfect sau ideal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul deriva se conjugă: ei ele derívă
