 | as |
|
| Defila [ de-fi-la ] VEZI SINONIME PENTRU defila PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a defila în mai multe dicționareDefinițiile pentru a defila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a defila (forma la infinitiv) A defila conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFILA: DEFILÁ, defilez, verb I. intranzitiv 1. (Despre trupe, organizații de masă etc.) A trece în coloană, în marș prin fața reprezentanților autorității (civile sau militare) pentru a da onorul (cu ocazia unei parade, a unei serbări). Au defilat cu școlile și armata, veteranii, – oștenii de la 77, răniții și rămășițele regimentelor glorioase. SADOVEANU, O. VI 477. Oamenii... au defilat în zorii zilei, prin fața căpitanului. BRĂESCU, vezi A. 45. 2. (Despre persoane, cortegii) A trece în șir (prin fața cuiva). Tramvaiele se îngrămădeau imobilizate, așteptînd... să defileze [cortegiul funebru]. C. PETRESCU, C. vezi 293. Profesorul... defilează prin oraș cu familia. SAHIA, N. 54. Ușile se deschiseră și unul cîte unul [deținuții] zgribuliți, galbeni... defilară printre arme și se înșirară în mijlocul curții. VLAHUȚĂ, O. A. 162. • figurat Cetatea Neamțului, Varaticul, Ceahlăul, drumurile pline de soare, nopțile cu lună, îmi apăreau acum ca un cortegiu al verii, care defilase repede și dispăruse după orizont. IBRĂILEANU, A. 211. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru defila: defilá1 vi [Atestat: AR (1834), 323 / prezentul indicativ: defilalez și (îvr) defilafíl / Etimologie: franceza defiler] 1 (despre trupe sau mulțimi) A trece în pas cadențat în coloană (de marș) prin fața comandanților sau a autorităților pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări etc. 2 (despre persoane) A merge cu pas apăsat, grav, ca de marș. 3 (despre persoane, cortegii) A trece în șir (prin fața cuiva sau a ceva). 4 A se perinda. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFILA: DEFILÁ, defilez, verb I. intranzitiv (Despre trupe sau despre o mulțime) A trece în pas cadențat în coloană (de marș) prin fața comandanților sau reprezentanților autorităților, pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări sau a unei inspecții; (despre persoane, cortegii) a trece în șir (prin fața cuiva). ♦ figurat A se succeda. – Din limba franceza défiler. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFILA: DEFILÁ, defilez, verb I. intranzitiv (Despre trupe sau despre o mulțime) A trece în pas cadențat în coloană (de marș) prin fața comandanților sau reprezentanților autorităților, pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări sau a unei inspecții; (despre persoane, cortegii) a trece în șir (prin fața cuiva). ♦ figurat A se succeda. – Din limba franceza défiler. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEFILA: A DEFILÁ a defilaéz intranzitiv 1) (despre grupe sau coloane organizate de oameni) A trece în pas cadențat în coloană de marș (prin fața unui comandant sau a unei autorități) cu o anumită ocazie (paradă, inspecții, demonstrație, serbare). 2) figurat (despre persoane, cortegii) A trece în șir (prin fața cuiva). 3) A se succeda fără întrerupere. /<fr. défiler Forme diferite ale cuvantului a defila: a defilaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFILA: DEFILÁ verb I. intr. (Despre coloane, convoiuri etc.) A trece în rânduri, în șir. ♦ (Despre trupe, unități militare) A trece prin fața unui comandant, a unui șef etc. pentru a da onorul cu ocazia unei parade etc. ♦ (figurat) A se succeda. [< limba franceza défiler, latina filum – fir]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFILA: DEFILÁ verb intr. 1. (despre coloane, convoaie etc.) a trece în rânduri, în șir. • (despre trupe, unități militare) a trece prin fața unui comandant pentru a da onorul cu ocazia unei parade etc. 2. (prin extensie) a se succeda fără întrerupere. (< limba franceza défiler) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFILA: DEFILA verb a se perinda, a se prefira, a se succeda, (figurat) a se derula. (Copacii îi defila prin fața ochilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru defila: defilá2 verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: COSTINESCU / prezentul indicativ: defilaléz / Etimologie: de(s)- + fila] 1-2 (Îvr; despre mărgele) A (se) deșira. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru defila: defilá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu defiléz, persoana a treia singular: el / ea și plural defileáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru defila: defilá (a defila) verb, indicativ prezent 3 defileáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEFILA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEFILA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului defila dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Defilá1 vi [Atestat: AR 1834, 323 / prezentul indicativ: defilalez și îvr defilafíl / Etimologie: franceza defiler] 1 despre trupe sau mulțimi A trece în pas cadențat în coloană de marș prin fața comandanților sau a autorităților pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări etc. A DEFILÁ defilaéz intranzitiv 1 despre grupe sau coloane organizate de oameni A trece în pas cadențat în coloană de marș prin fața unui comandant sau a unei autorități cu o anumită ocazie paradă, inspecții, demonstrație, serbare. Copacii îi defila prin fața ochilor. Defilá2 verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: COSTINESCU / prezentul indicativ: defilaléz / Etimologie: des- + fila] 1-2 Îvr; despre mărgele A se deșira. Defilá a defila verb, indicativ prezent 3 defileáză. |
GRAMATICA cuvântului DEFILA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului defila. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEFILA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE defila? Vezi cuvântul defila desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul defila?[ de-fi-la ] Se pare că cuvântul defila are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEFILA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bumben adverb regional; în expresie a dormi bumben?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul defila se conjugă: ei ele defileáză
