|
Defeca [ de-fe-ca ] VEZI SINONIME PENTRU defeca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a defeca în mai multe dicționareDefinițiile pentru a defeca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a defeca (forma la infinitiv) A defeca conjugat la timpul prezent:
|
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru defeca: defeca verb tranzitiv: [Atestat: DL / prezentul indicativ: defecaféc și defecachéz / Etimologie: franceza déféquer] 1 (C.i. o substanță lichidă) A limpezi prin depunerea solidelor care se află în suspensie. 2 (Chm; c.i. albuminele dintr-o soluție) A precipita cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluția. 3 (C.i. zemuri din industria zahărului) A purifica prin tratare cu lapte de variantă 4 (C.i. materii fecale) A elimina din intestin. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFECA: DEFECÁ, defechez, verb I. tranzitiv 1. A limpezi un lichid, provocând depunerea substanțelor care se află în suspensie. ♦ A precipita albuminele dintr-o soluție cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluția. ♦ A purifica zemurile din industria zahărului prin tratare cu lapte de variantă 2. A evacua materiile fecale din intestin. – Din limba franceza déféquer, latina defaecare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFECA: DEFECÁ, defechez, verb I. tranzitiv 1. A limpezi un lichid, provocând depunerea substanțelor care se află în suspensie. ♦ A precipita albuminele dintr-o soluție cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluția. ♦ A purifica zemurile din industria zahărului prin tratare cu lapte de variantă 2. A evacua materiile fecale din intestin. – Din limba franceza déféquer, latina defaecare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECA: DEFECÁ verb trecut 1. a limpezi un lichid prin depunerea substanțelor pe care le conține în suspensie. • a precipita albuminele dintr-o soluție. • a purifica zemurile, în industria zahărului. 2. a evacua materiile fecale din intestin. (< limba franceza déféquer, latina defaecare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFECA: DEFECÁ, defechez, verb I. tranzitiv 1. A limpezi un lichid provocînd depunerea substanțelor în suspensie pe care le conține. ♦ A precipita albuminele dintr-o soluție cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica lichidul. 2. A evacua materiile fecale din intestin. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEFECA: A DEFECÁ a defecachéz tranzitiv 1) (lichide) A limpezi, provocând sedimentarea substanțelor dizolvate. 2) (soluții) A purifica prin sedimentarea albuminelor cu ajutorul unui reactiv chimic. 3) (materii fecale) A evacua din intestine. /<fr. déféquer, latina defaecare Forme diferite ale cuvantului a defeca: chéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEFECA: A DEFECA a se căca, a se căca împrăștiat, a se căca pe el, a se cufuri, a face ă-ă/ treabă mare, a se răhăți, a se slobozi, a sta pe tron, a se ușura. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECA: DEFECÁ verb I. trecut 1. A limpezi (o substanță, un lichid). 2. A evacua materiile fecale din intestin. [< limba franceza déféquer, conform latina defaecare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFECA: DEFECA verb (fiziologie) a ieși, (popular) a se căca, a se cufuri, a se scîrnăvi, a se spîrcîi, (regional) a se spurca. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru defeca: defecá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu defechéz, persoana a treia singular: el / ea și plural defecheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru defeca: defecá (a defeca) verb, indicativ prezent 3 defecheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEFECA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL defeca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului defeca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Defeca verb tranzitiv: [Atestat: DL / prezentul indicativ: defecaféc și defecachéz / Etimologie: franceza déféquer] 1 C. A DEFECÁ defecachéz tranzitiv 1 lichide A limpezi, provocând sedimentarea substanțelor dizolvate. Defecá a defeca verb, indicativ prezent 3 defecheáză. |
GRAMATICA cuvântului defeca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului defeca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul defeca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE defeca? Vezi cuvântul defeca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul defeca?[ de-fe-ca ] Se pare că cuvântul defeca are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL defeca |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cap de familie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|