|
Declanşa [ de-clan-şa ] VEZI SINONIME PENTRU declanşa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a declansa în mai multe dicționareDefinițiile pentru a declansa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a declanșa (forma la infinitiv) A declanșa conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DECLANȘA: DECLANȘA verb 1. a cauza, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a naște, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a stîrni, (învechit și regional) a scorni, (învechit) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a declansa discuții furtunoase.) 2. a se dezlănțui, a se isca, a izbucni, a (se) porni, a se stîrni, (rar) a se prăvăli, (învechit și regional) a se dezlega, a se scorni, (inv.) a se scula, a se sparge, a sta, (figurat) a se aprinde. (S-a declansa o furtună, un conflict.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECLANȘA: DECLANȘÁ, declanșez, verb I. tranzitiv 1. A dezlănțui, a stîrni (o acțiune de mari proporții). Muncitorimea din lumea întreagă va declanșa revoluția. CAMIL PETRESCU, T. I 186. 2. (Cu privire la mecanisme, dispozitive) A provoca intrarea în funcțiune prin suprimarea unei zăvorîri. Dispozitivul automat a declanșat mecanismul de înregistrare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru declanșa: declanșá [Atestat: CAMIL PETRESCU, T. I, 186 / prezentul indicativ: declansașéz / Etimologie: franceza déclencher] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) dezlănțui. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) stârni. 5 verb tranzitiv: A provoca prin comandă intrarea rapidă în funcțiune a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). 6 verb reflexiv: (despre unele aparate) A intra automat în funcțiune. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECLANȘA: DECLANȘÁ, declanșez, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni. 2. tranzitiv A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). • reflexiv Aparat care se declanșează automat. – Din limba franceza déclencher. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECLANȘA: DECLANȘÁ, declanșez, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni. 2. tranzitiv A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). • reflexiv Aparat care se declanșează automat. – Din limba franceza déclencher. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECLANȘA: DECLANȘÁ verb I. trecut 1. A dezlănțui, a stârni, a provoca subit (o acțiune, o criză etc.). 2. A desface, a deschide, a pune în funcțiune (un dispozitiv, un mecanism etc.) prin suprimarea unei piedici. [< limba franceza déclencher]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECLANȘA: DECLANȘÁ verb I. trecut a pune în funcție un dispozitiv, un mecanism etc. prin suprimarea unei piedici de blocare. II. trecut, reflexiv a (se) dezlănțui, a (se) stârni. (< limba franceza déclencher) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru declanșa: declanșá verb (silabe -clan-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu declanșéz, persoana a treia singular: el / ea și plural declanșeáză, persoana întâi plural: noi declanșăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural declanșéze; gerunziu declanșând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru declanșa: declanșá (a declansa) (de-clan-) verb, indicativ prezent 3 declanșeáză, persoana întâi plural: noi declanșắm; conjunctiv prezent 3 să declanșéze Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DECLANȘA: A DECLANȘÁ a declansaéz tranzitiv A face să se declanșeze. /<fr. déclencher Forme diferite ale cuvantului a declansa: a declansaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A declanșa: A declanșa ≠ a inhiba, a anclanșa Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DECLANSA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A declanșa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a declanșa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Atitudinea lui a a declanșa discuții furtunoase. S-a a declanșa o furtună, un conflict. I, 186 / prezentul indicativ: a declanșașéz / Etimologie: franceza déclencher] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se dezlănțui. Declanșá a a declanșa de-clan- verb, indicativ prezent 3 declanșeáză, persoana întâi plural: noi declanșắm; conjunctiv prezent 3 să declanșéze. A DECLANȘÁ a declanșaéz tranzitiv A face să se declanșeze. |
GRAMATICA cuvântului A declanșa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a declanșa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A declanșa poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE declanşa? Vezi cuvântul declanşa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul declanşa?[ de-clan-şa ] Se pare că cuvântul declanşa are trei silabe |