eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a da cep


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Cep [ cep ]
VEZI SINONIME PENTRU cep PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a da cep în mai multe dicționare

Definițiile pentru a da cep din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cep:
cep sn [Atestat: PAMFILE,

I. C. 447 / Plural: cepuri / Etimologie: moștenit din latinescul cippus] 1 Ramură de brad sau de molid. 2 Ramură ciuntită, fără frunze Si: ciot. 3 Nod din tulpina unui brad sau molid din care crește ramura. 4 (La plivitul viei) Viță lăsată pe rod, ciuntită mai sus de ochiul al doilea sau al treilea de jos în sus. 5 Două sau trei vițe lăsate mai lungi decât celelalte, la tăiatul viței. 6 Lăstari de un an lăsați cu trei muguri, spre a produce capete. 7 (Pex) Cap de viță tăiat împreună cu strugurele și pus la păstrare. 8 (Pan) Fir de rădăcină de porumb, care dă chiar deasupra mușuroiului de pământ, se întinde în jos și intră în pământ. 9 Porțiune din tulpina unui portaltoi care se lasă deasupra altoiului până la dezvoltarea lui, pentru a-l proteja. 10 Dop de lemn care astupă gaura de jos, pe unde curge lichidul, a unui butoi. 11 (Spc; îoc cu verb reflexiv:aniul) Dop de deasupra al buții. 12 (Pex) Canea Si: pipă. 13 (Îe) A da (sau a pune) cep unei buți A începe o bute plină. 14 (îs) Lingecep Bețiv. 15 (Pex) Gaură a butoiului în care se pun cepul sau canaua. 16 Gaură dată pentru înlesnirea pitrocitului, cu spițelnicul, la fundul butei. 17 (Dlg) Cui de lemn cu care se împreună două lemne, mai ales două obezi Cf pâj. 18 Cățel (26). 19 (Mor) Fier ce se pune, uneori, la capul grindeiului. 20 Capăt al fusului arborelui de lemn al unei mori de apă, ascuțit la vârf. 21 Capăt filetat în exterior al unei țevi, care servește la îmbinare prin înșurubare. 22 (Țes) Piesă de la războiul de țesut mecanic.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CEP
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP, cepuri, substantiv neutru Dop lung de lemn cu care se astupă gaura de jos a unui butoi (pe unde curge lichidul). Trase cepurile la cîteva buți d-odată, și pe toate le înghițea, de părea că intra vinul în pămînt. ISPIRESCU, L. 323.
       • Expresia: A da cep unei buți = a începe o bute plină de vin (sau de alt lichid). De bucurie că avea un oaspe așa ca Ercule, el dete cep la o butie cu vin foarte vechi. ISPIRESCU, U. 38. (figurat) Dați-i cep, băieți! (arătînd garafa). ALECSANDRI, T. 238.
♦ Dop avînd aceeași întrebuințare, prevăzut cu un robinet sistematic, pentru a înlesni extragerea lichidului dintr-un butoi; cana. Acum să vă vedem și vinurile! Ia trageți-mi încoa cîte o cinzeacă de la cep. ODOBESCU, S. I 84. Petrec... Cu gura la cep de bute. ALECSANDRI, P. P. 314.
♦ (Rar) Gaură a butoiului, în care se pune cepul sau canaua. Prin un cep sloboade apa are, după ce șerpuiește pe un pat de frunziș, vine de se aruncă... într-o băltiță, unde mierlele... se scaldă. NEGRUZZI, S. I 96.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CEP
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP, cepuri, substantiv neutru

1. Dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului.
♦ Canea.
♦ Gaură de umplere sau de scurgere a lichidului dintr-un butoi care se închide cu un cep (1) sau cu o canea.
       • Expresia: A da cep (unei buți, unui butoi etc.) = a începe o bute, un butoi etc. plin cu vin (sau cu alt lichid), făcându-i o gaură.

2. Porțiune din tulpina unui portaltoi, care se lasă deasupra altoiului până la dezvoltarea acestuia, cu scopul de a-l proteja.
♦ Nod din tulpina unui brad sau a unui molid, din care crește ramura.

3. Fusul arborelui de lemn al unei mori țărănești de apă.

4. Proeminență prismatică sau cilindrică fasonată la capătul unei piese de lemn, cu care aceasta urmează a fi îmbucată în altă piesă.
♦ Capătul filetat în exterior al unei țevi, care servește la îmbinare prin înșurubare.

– latina cippus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CEP
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP, cepuri, substantiv neutru

1. Dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului.
♦ Canea.
♦ Gaură de umplere sau de scurgere a lichidului dintr-un butoi care se închide cu un cep (1) sau cu o canea.
       • Expresia: A da cep (unei buți, unui butoi etc.) = a începe o bute, un butoi etc. plin cu vin (sau cu alt lichid), făcându-i o gaură.

2. Porțiune din tulpina unui portaltoi, care se lasă deasupra altoiului până la dezvoltarea acestuia, cu scopul de a-l proteja.
♦ Nod din tulpina unui brad sau a unui molid, din care crește ramura.

3. Fusul arborelui de lemn al unei mori țărănești de apă.

4. Proeminență prismatică sau cilindrică fasonată la capătul unei piese de lemn, cu care aceasta urmează a fi îmbucată în altă piesă.
♦ Capătul filetat în exterior al unei țevi, care servește la îmbinare prin înșurubare.

– latina cippus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CEP
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP, cepuri, substantiv neutru

1. Dop lung de lemn cu care se astupă gaura unui butoi.
♦ Canea.
♦ (Rar) Gaură a butoiului în care se pune cepul (1) sau caneaua.
       • Expresia: A da cep unei buți = a începe o bute plină de vin (sau de alt lichid).

2. Porțiune din tulpina unui portaltoi, care se lasă deasupra altoiului până la dezvoltarea acestuia, cu scopul de a-l proteja.
♦ Nod din tulpina unui brad sau a unui molift din care crește ramura.

3. Fusul arborelui de lemn al unei mori țărănești de apă.

4. Proeminență (cilindrică) la periferia unei piese, tăiată astfel încât să se potrivească într-o scobitură din altă piesă.
♦ Capătul filetat în exterior al unei țevi, care servește la îmbinare prin înșurubare.

– latina cippus.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

cep
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru cep:
cep, -uri, s.n –

1. Bucăți de lemn (patru) așezate de-a curmezișul între grindei și obezi, de o parte și de alta a roții de moară (Felecan 1983).

2. Partea superioară a stâlpilor (de la porțile tradiționale) cu ajutorul cărora se fixează, prin cuie de lemn, stâlpii de fruntar (Nistor 1977: 22).

3. Dop; astupuș, stupuș (ALR 1971: 312).

– latina cippus.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

cep
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cep:
cep n.

1. partea din trunchiul unui arbore tăiat (ex. de brad) ce rămâne în pământ, mai ales cep de viță;

2. bucată de lemn spre a astupa o butie găurită;

3. gaură în care se bagă cepul: a da cep unei buți;

4. Puișor de lemn ce împreună obezile roții;

5. fierul ce se pune în capul fusului morii. [latina CIPPUS, trunchiu].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CEP
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP cepuri n.

1) Dop de lemn cu care se astupă gaura de scurgere la un butoi.

2) Gaură mică într-un butoi care se astupă cu un astfel de dop.
       • A da cep a începe un butoi (cu vin).

3) Proeminență a unei piese care se îmbucă cu scobitura făcută în altă piesă.

4) Coardă de viță de vie, cu 1-3 ochi. /<lat. cippus
Forme diferite ale cuvantului cep: cepuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CEP
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP s.

1. canea, (rar) tiplu, (regional) slăvină, tapă, (Transilvania) pipă, (Banat și Transilvania) șaitău, (Transilvania) șurub, (prin Maramures și Transilvania) șurubar. (cep la butoi.)

2. (tehnic) (popular) pișleag, (regional) barbur, pîș, sip. (cep la roata căruței.)

3. (tehnic) (regional) bold. (cep la grindeiul morii.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CEP
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP substantiv

1. Cepul vlah din Serbia (DR IV 1).

2. Ceplea substantiv olt.

3. Cepoiu (Șez);

– Petria (17 A V 504); §§ 2 și 3 se pot explica și din plur. de la ceapă.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

a da cep
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a da cep:
a da cep expresie a înjunghia (pe cineva).
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

cep
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cep:


3) cep, cepút, a cépe, vezi încep.
Forme diferite ale cuvantului cep: cepút

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

cep
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cep:
cep substantiv neutru, plural cépuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CEP
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CEP:
CEP substantiv verbal ciot, nod.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

cep
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cep:
cep substantiv neutru, plural cépuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

cep
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cep:
cep substantiv verbal CIOT. NOD.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A DA CEP'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cep
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cep dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
447 / Plural: cepuri / Etimologie: moștenit din latinescul cippus] 1 Ramură de brad sau de molid.
13 Îe A da sau a pune cep unei buți A începe o bute plină.
14 îs Lingecep Bețiv.
CEP cepuri n.
       • A da cep a începe un butoi cu vin.
Cep la butoi.
Cep la roata căruței.
Cep la grindeiul morii.
Cep la roata căruței.
Cep la grindeiul morii.

GRAMATICA cuvântului cep?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cep.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cep poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul cep sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul cep are forma: cépuri

CUM DESPART ÎN SILABE cep?
Vezi cuvântul cep desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cep?
[ cep ]
Se pare că cuvântul cep are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL cep
Inţelegi mai uşor cuvântul cep dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A da cep unei buți = a începe o bute plină de vin sau de alt lichid
= a începe o bute, un butoi etc
= a începe o bute, un butoi etc
A da cep unei buți = a începe o bute plină de vin sau de alt lichid

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cep

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Beton armat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
acid extras din coșenilă
fitosociologie
amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice
a alerga întruna, fără întrerupere
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app