 | as |
|
| Cuplă [ cu-plă ] VEZI SINONIME PENTRU cuplă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a cupla în mai multe dicționareDefinițiile pentru a cupla din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cupla (forma la infinitiv) A cupla conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUPLĂ: CÚPLĂ, cuple, substantiv feminin 1. Dispozitiv demontabil pentru legarea a două vehicule sau a două elemente aparținînd unui sistem tehnic. vezi cuplaj. 2. Piesă de legare făcînd parte din aparatul de tracțiune al vehiculelor de cale ferată. Cuplă automată. Cuplă cu șurub. ▭ În cuptoare oțelul și fonta se topesc... pe jos se îngrămădesc – corpuri de frînă, juguri, cuple. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 7/1. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cupla: cupla [Atestat: IOANOVICI, tehnică 170 / prezentul indicativ: cuplalez / Etimologie: franceza coupler] 1 verb tranzitiv: (Teh) A reuni două (sau mai multe) elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea Si: acupla. 2 verb reflexiv:r (despre oameni) A forma un cuplu. 3 verb reflexiv:r (Fam; pex) A avea relații sexuale. 4-5 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) instala două telefoane fixe pe aceeași linie. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUPLA: CUPLÁ, cuplez, verb I. tranzitiv (tehnică) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ reflexiv recipr. figurat (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din limba franceza coupler. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUPLA: CUPLÁ, cuplez, verb I. tranzitiv (tehnică) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ reflexiv recipr. figurat (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din limba franceza coupler. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUPLA: CUPLÁ, cuplez, verb I tranzitiv A lega, a reuni două sau mai multe elemente (ale unui sistem tehnic, vehicule etc.) într-un sistem care acționează sau este acționat în mod solidar și simultan. – Variantă: acuplá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cuplă: cuplă substantiv feminin [Atestat: IOANOVICI, tehnică 347 / Plural: cuplale / Etimologie: franceza couple] 1-2 Dispozitiv demontabil de legare a două elemente ale unui sistem tehnic (sau a două vehicule). 3 Piesă de legare între două vehicule de cale ferată. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUPLĂ: CÚPLĂ, cuple, substantiv feminin Legătură între două elemente în contact, care au și posibilitatea de mișcare relativă. ♦ Dispozitiv care leagă între ele două vehicule de cale ferată. – Din limba franceza couple.[1] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CUPLA: A CUPLÁ a cuplaéz tranzitiv 1) (aparate electrice) A uni între ele pentru a face un transfer de energie. 2) (piese, forțe motrice) A uni două câte două pentru a acționa solidar și simultan. /<fr. coupler Forme diferite ale cuvantului a cupla: a cuplaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUPLĂ: CÚPLĂ cuplae forme 1) Dispozitiv cu care se face cuplarea vagoanelor de tren. 2) Dispozitiv demontabil servind pentru legarea a două vehicule sau a două elemente ale unui sistem tehnic. /<fr. couple Forme diferite ale cuvantului cupla: cuplae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CUPLĂ: CÚPLĂ substantiv feminin Dispozitiv demontabil, cuplaj (2) [în DN, NODEX] pentru un sistem tehnic sau pentru două vehicule. ♦ Piesă cu care se face cuplarea vehiculelor de cale ferată. [< limba franceza couple]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUPLĂ: CÚPLĂ, cuple, substantiv feminin Dispozitiv demontabil de legare a două elemente ale unui sistem tehnic sau a două vehicule. ♦ Piesă de legare între două vehicule de cale ferată. – Din limba franceza couple. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CUPLĂ: CÚPLĂ substantiv feminin 1. dispozitiv care face cuplarea vehiculelor de cale ferată. 2. legătură între două elemente (piese etc.) care permite o mișcare relativă între ele. (< limba franceza couple) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CUPLA: CUPLÁ verb 1. trecut a lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. II. reflexiv (despre oameni) a forma un cuplu. (< limba franceza coupler) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CUPLA: CUPLÁ verb I. trecut A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< limba franceza coupler]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru cupla: cupla, cuplez I vezi t. a trage la măsea. II. vezi r. a începe o relație amoroasă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cupla: cuplá verb (silabe -pla), indicativ prezent persoana întâi singular: eu cupléz, persoana a treia singular: el / ea și plural cupleáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cuplă: cúplă substantiv feminin (silabe -plă), genitiv dativ articulat cúplei; plural cúple Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cuplă: cúplă (cu-plă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat cúplei; plural cúple Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cupla: cuplá (a cupla) (cu-pla) verb, indicativ prezent 3 cupleáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUPLA: CUPLA verb (tehnic) a acupla. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A cupla: A cupla ≠ a decupla Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CUPLA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A cupla Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a cupla dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cupla [Atestat: IOANOVICI, tehnică 170 / prezentul indicativ: a cuplalez / Etimologie: franceza coupler] 1 verb tranzitiv: Teh A reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea Si: acupla. Cuplă substantiv feminin [Atestat: IOANOVICI, tehnică 347 / Plural: a cuplale / Etimologie: franceza couple] 1-2 Dispozitiv demontabil de legare a două elemente ale unui sistem tehnic sau a două vehicule. A CUPLÁ a cuplaéz tranzitiv 1 aparate electrice A uni între ele pentru a face un transfer de energie. CÚPLĂ a cuplae forme 1 Dispozitiv cu care se face cuplarea vagoanelor de tren. Cuplá a a cupla cu-pla verb, indicativ prezent 3 cupleáză. |
GRAMATICA cuvântului A cupla? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a cupla. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A cupla poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cuplă? Vezi cuvântul cuplă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cuplă?[ cu-plă ] Se pare că cuvântul cuplă are două silabe |
La plural verbul cupla se conjugă: ei ele cupleáză