|
Culmina [ cul-mi-na ] VEZI SINONIME PENTRU culmina PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a culmina în mai multe dicționareDefinițiile pentru a culmina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a culmina (forma la infinitiv) A culmina conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CULMINA: CULMINÁ, persoană 3 culminează, verb I. intranzitiv A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. Măreția luptelor desfășurate de proletariatul romîn în anii 1929-1933, lupte care au culminat cu marile acțiuni revoluționare din ianuarie-februarie 1933, au-dovedit încă o dată că numai clasa muncitoare condusă de partidul ei de avangardă este în stare să mobilizeze întregul popor muncitor la lupta împotriva exploatării. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 55. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CULMINA: CULMINÁ verb I. intr. (Despre un astru) A trece la meridian, a atinge cea mai mare înălțime în drumul său pe bolta cerească. ♦ (figurat) A atinge cea mai mare înălțime, cel mai înalt stadiu; a ajunge, a fi la apogeu. [< limba franceza culminer, conform italiana , latinabis. culminare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CULMINA: CULMINÁ, persoană 3 culminează, verb I. intranzitiv 1. (Despre aștri) A atinge punctul de culminație. 2. figurat A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. – Din limba franceza culminer, latina culminare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CULMINA: CULMINÁ, persoană 3 culminează, verb I. intranzitiv 1. (Despre aștri) A atinge punctul de culminație. 2. figurat A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. – Din limba franceza culminer, latina culminare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru culmina: culmina vi [Atestat: DICȚ. / prezentul indicativ: 3 culminanează / Etimologie: franceza culminer] 1 (Ast; despre aștri) A atinge punctul cel mai înalt pe bolta cerească. 2 (Fig) A atinge stadiul extrem al unei situații. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CULMINA: CULMINÁ verb intr. (despre aștri) a atinge punctul de culminație. • (figurat) a atinge cel mai înalt stadiu; a ajunge la apogeu. (< limba franceza culminer, latina culminare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CULMINA: A CULMINÁ persoană 3 a culminaeáză intranzitiv 1) (despre aștri) A ajunge la apogeu. 2) figurat A ajunge la culme; a atinge punctul culminant. <lat. coulminare, limba franceza culminer Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru culmina: culminá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural culmineáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru culmina: culminá (a culmina) verb, indicativ prezent 3 culmineáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru culmină: culmină substantiv feminin vezi culmine Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CULMINA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL culmină Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului culmină dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / prezentul indicativ: 3 culminănează / Etimologie: franceza culminer] 1 Ast; despre aștri A atinge punctul cel mai înalt pe bolta cerească. A CULMINÁ persoană 3 culminăeáză intranzitiv 1 despre aștri A ajunge la apogeu. Culminá a culmină verb, indicativ prezent 3 culmineáză. |
GRAMATICA cuvântului culmină? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului culmină. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul culmină poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE culmina? Vezi cuvântul culmina desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul culmina?[ cul-mi-na ] Se pare că cuvântul culmina are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb în plin?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|