 | as |
|
| Cruţa [ cru-ţa ] VEZI SINONIME PENTRU cruţa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a cruta crut în mai multe dicționareDefinițiile pentru a cruta crut din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cruța (forma la infinitiv) A cruța conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CRUȚA: CRUȚÁ, cruț, verb I. tranzitiv 1. (Complementul indică o persoană) A ierta, a scuti (de pedeapsă), a se îndura de... De altfel (sigur nu sînt însă) Se poate să vă cruțe. BENIUC, vezi 95. A ocrotit pe nevinovat, cruțîndu-l de osînda ce era să-l răpuie. ISPIRESCU, M. vezi 8. Căci tata, bătrînul, Nu cruță păgînul Cînd s-aruncă-n foc. ALECSANDRI, P. I 54. • Expresia: A cruța viața cuiva = a lăsa pe cineva în viață, a nu ucide. Frate, cruță-mi viața și mă lasă slobod. RETEGANUL, P. I 3. Cruță-mi viața, Aleodor. ISPIRESCU, L. 44. • (Complementul indică vina sau greșeala iertată) Ți-aș fi cruțat multe din rătăcirile netrebnice... din minciunile verb reflexiv:ednice de cel mai îndărătnic vulpoi. ODOBESCU, S. III 165. 2. A trata (pe cineva) cu milă, cu înțelegere; a menaja. A vegheat toată noaptea lîngă bolnav, ca să-și cruțe priete nul. ▭ Abia ridicat de pe cumplita boală care nu-l cruțase... NEGRUZZI, S. I 293. ♦ A păzi, a feri. Mai biize cruță-ți capul, că poate ți-o mai trebui. CREANGĂ, P. 170. 3. (Cu privire la obiecte care se cheltuiesc, se consumă, se uzează) A folosi cu prevedere, a economisi. Trase alte pietre scumpe, pe care nădăjduise să le cruțe. SADOVEANU, Z. C. 225. Cine nu cruță paraua nici de galben nu i-e milă. 4. (Învechit) A se da în lături; a se codi, a ezita. Noi n-om cruța a zice cătră omeneasca fire... CONACHI, P. 278. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cruța: cruța [Atestat: COD. VOR. 169/6 / prezentul indicativ: cruț și (îvr) crutațez, (sst) crutațesc / Etimologie: nct] 1 verb tranzitiv: (Înv; este un lucru) A păstra în stare bună. 2-3 vti (Înv; c. este averea, banii etc. sau intranzitiv cu prep din, dintru) A economisi. 4 verb tranzitiv: (C. este o ființă) A menaja. 5 verb tranzitiv: (Subiectul este o persoană foarte puternică sau divinitatea) A ocroti. 6 verb tranzitiv: A se îndura de... 7-8 verb tranzitiv: (C. este viața, sufletul, capul; construit cu dativul persoanei interesate) A lăsa în viață (după ce-i fusese hotărâtă moartea). 9-10 verb tranzitiv, reflexiv: (Înv) A (se) păzi. 11 verb tranzitiv: (Mai ales în legătură cu negația nu; c. e omul) A ierta (de pedeapsă). 12 verb tranzitiv: (C. este porunca, îndemnul etc.) A respecta. 13 verb tranzitiv: (Iuz) A ezita. 14-15 verb tranzitiv, reflexiv: (Iuz) A (se) evita. 16-17 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) ocoli. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CRUȚA cruț: A CRUȚÁ cruț tranzitiv 1) (persoane) A scuti de o pedeapsă; a scuti iertând greșelile. • a cruta crut viața cuiva a lăsa în viață pe cineva după ce a fost osândit la moarte. 2) (persoane) A trata cu înțelepciune; a menaja. 3) (bani, provizii etc.) A consuma cu economie; a economisi. 4) (obiecte) A folosi cu moderație, pentru a avea pe mai mult timp. 5) (sănătatea, eforturi etc.) A păstra cu grijă. /Cuv. autoht. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRUȚA: CRUȚÁ, cruț, verb I. tranzitiv 1. A ierta, a scuti (de pedeapsă); a se îndura de..., a avea milă. • Expresia: A cruța viața cuiva = a lăsa pe cineva în viață (după ce-i fusese hotărâtă moartea). 2. A trata (pe cineva) cu înțelegere; a menaja. ♦ A păzi, a feri. 3. A folosi, a consuma un obiect cu prevedere; a economisi. 4. (învechit) A se codi, a ezita. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRUȚA: CRUȚÁ, cruț, verb I. tranzitiv 1. A ierta, a scuti (de pedeapsă); a se îndura de..., a avea milă. • Expresia: A cruța viața cuiva = a lăsa pe cineva în viață (după ce-i fusese hotărâtă moartea). 2. A trata (pe cineva) cu înțelegere; a menaja. ♦ A păzi, a feri. 3. A folosi, a consuma un obiect cu prevedere; a economisi. 4. (învechit) A se codi, a ezita. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CRUȚA: CRUȚA verb 1. a absolvi, a ierta, a scuti, (învechit) a milui, a pardona, a slobozi. (A cruta de pedeapsă.) 2. a menaja, (învechit figurat) a înconjura. (Îl cruta cît putea de griji.) 3. a se conserva, a se menaja, a se păstra, (învechit) a se menajarisi. (Te rog să te cruta!) 4. a precupeți, (învechit) a pregeta. (Nu cruta nici un efort pentru...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru crută: crútă forme, plural e (cp. cu cutră, [ca crod-codru orĭ crov-covru]. Muntenia vest (Univ. 3 Dec. 1924, 1, 5). Om nevolnic, imbecil. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cruța: cruțá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cruț, persoana a treia singular: el / ea și plural crúță Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CRUȚA: CRUȚÁ verb vezi codi, ezita, pregeta, șovăi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cruța: cruța verb vezi CODI. EZITA. PREGETA. ȘOVĂI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cruța: cruțá (a cruta) verb, indicativ prezent 3 crúță Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CRUTA CRUT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cruța Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cruța dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 169/6 / prezentul indicativ: cruț și îvr cruțațez, sst cruțațesc / Etimologie: nct] 1 verb tranzitiv: Înv; este un lucru A păstra în stare bună. • cruța viața cuiva a lăsa în viață pe cineva după ce a fost osândit la moarte. A cruța de pedeapsă. Îl cruța cît putea de griji. Te rog să te cruța! 4. Nu cruța nici un efort pentru. Îl cruța cât putea de griji. Cruțá a cruța verb, indicativ prezent 3 crúță. |
GRAMATICA cuvântului cruța? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cruța. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cruța poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cruţa? Vezi cuvântul cruţa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cruţa?[ cru-ţa ] Se pare că cuvântul cruţa are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cruța Inţelegi mai uşor cuvântul cruța dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A cruța viața cuiva = a lăsa pe cineva în viață, a nu ucide A cruța viața cuiva = a lăsa pe cineva în viață după ce-i fusese hotărâtă moartea A cruța viața cuiva = a lăsa pe cineva în viață după ce-i fusese hotărâtă moartea |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cruța |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: botanică masa-raiului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul cruța se conjugă: ei ele crúță
