 | as |
|
| Cresta [ cres-ta ] VEZI SINONIME PENTRU cresta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a cresta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a cresta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cresta (forma la infinitiv) A cresta conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cresta: cresta [Atestat: ECONOMIA 158/21 / prezentul indicativ: crestatez / Etimologie: drr creastă] 1 verb tranzitiv: A face tăieturi în carne pentru a se frige mai ușor Si: a încresta. 2 verb tranzitiv: A tăia slănina până la șorici, încât să aibă forma unei creste de cocoș Si: a încresta. 3 verb tranzitiv: A face o tăietură în formă de cruce la ceapă sau ridiche, pentru a pătrunde sarea Si: a încresta. 4-5 verb tranzitiv: A face tăieturi (pe suprafața sau) pe marginea unui obiect Si: a încresta. 6 verb tranzitiv: A tăia ceva în formă de creastă de cocoș Si: a încresta. 7 verb tranzitiv: A tăia, cu scop ornamental, adâncituri egale, la distanță egală, în scoarța unui lemn Si: a încresta. 8 verb tranzitiv: A scobi. 10 verb tranzitiv: A întrerupe uniformitatea unei suprafețe (netede sau) de aceeași culoare. Si: a încresta. 11 verb tranzitiv: însemna ceva printr-o tăietură Si: a încresta. 12 verb tranzitiv: (Îe) A cresta pe răboj A face o tăietură pe răboj pentru a ține socoteala. 13 verb tranzitiv: (Fig; îae) A ține minte pentru a răsplăti ceva. 14 verb tranzitiv: (Înv; îe) A cresta pe cineva A băga pe cineva în seamă. 15 verb tranzitiv: A face o tăietură dreaptă și una oblică, intersectate într-un obiect, pentru a lua o bucățică din el Si: a încresta. 16 verb tranzitiv: A face o incizie în formă de cruce Si: a încresta. 17-18 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) răni ușor Si: a (se) încresta. 19 verb tranzitiv: (Reg; fig) A bate.[1] Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CRESTA: CRESTÁ, crestez, verb I. 1. tranzitiv A face tăieturi pe suprafața sau pe marginea unui obiect; a tăia în ceva făcînd colți, dinți. Voicu Fomete, cel cu obraz crestat cîndva pentru o vină uitată. GALAN, Z. R. 36. Crestă friptura pe... toate părțile și îi dete sare multă. ISPIRESCU, L. Dacă cumva, din norocire, ai cu tine o plătică... o crestezi d-a curmezișul cu cuțitul pe amîndouă laturile, o presari cu praf de sare... ODOBESCU, S. I 463. • (Poetic) Plăci de lumină crestează fața apei. DUNĂREANU, CH. 147. • figurat Munții Gorjului își crestează pe albastrul închis al cerului vîrfurile lor înalte, negre, neregulate. VLAHUȚĂ, O. A. II 131. • (Tăietura se face cu scopul de a face un semn, o însemnare) (reflexiv pasiv) Pentru a deosebi oile, li se crestează urechile. • Expresia: A cresta. Pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; figurat a-și nota ceva. Crestați pe răboj, copii! ISPIRESCU, U. 36. 2. reflexiv A se tăia puțin, a se răni ușor. Se bărbieri și, de grăbit ce era, se crestă. PAS, Z. III 79. Afin se crestă la un deget cu cuțitul. ISPIRESCU, L. 119. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRESTA: CRESTÁ, crestez, verb I. 1. tranzitiv A face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect; a efectua crestături prin așchiere, deformare plastică etc.; a tăia în ceva făcând colți, dinți. • Expresia: A cresta pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; figurat a-și nota, a-și memora ceva. 2. reflexiv A se tăia, a se răni ușor. – Din creastă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRESTA: CRESTÁ, crestez, verb I. 1. tranzitiv A face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect; a efectua crestături prin așchiere, deformare plastică etc.; a tăia în ceva făcând colți, dinți. • Expresia: A cresta pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; figurat a-și nota, a-și memora ceva. 2. reflexiv A se tăia, a se răni ușor. – Din creastă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CRESTA: A CRESTÁ a crestaéz tranzitiv 1) (obiecte) A însemna printr-o tăietură pe suprafață. • a cresta pe răboj a) a nota, făcând o tăietură pe răboj; b) a ține minte; a memoriza. 2) (obiecte din lemn) A înzestra cu crestături (în scop decorativ). /Din creastă Forme diferite ale cuvantului a cresta: a crestaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CRESTA: CRESTA verb 1. a scrijeli, a zgîria, (rar) a hîrșîi, a scobi, (învechit) a semna. (cresta băncile cu briceagul.) 2. a inciza. (cresta un țesut.) 3. a dința, a zimța, a zimțui. (cresta muchia unei piese metalice.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cresta: crestá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu crestéz, persoana a treia singular: el / ea și plural cresteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru cresta: cresta, crestez vezi t. (argoul lumii interlope) a răni cu cuțitul. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cresta: crestá (a cresta) verb, indicativ prezent 3 cresteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CRESTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cresta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cresta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cresta [Atestat: ECONOMIA 158/21 / prezentul indicativ: crestatez / Etimologie: drr creastă] 1 verb tranzitiv: A face tăieturi în carne pentru a se frige mai ușor Si: a încresta. 12 verb tranzitiv: Îe A cresta pe răboj A face o tăietură pe răboj pentru a ține socoteala. 14 verb tranzitiv: Înv; îe A cresta pe cineva A băga pe cineva în seamă. A CRESTÁ crestaéz tranzitiv 1 obiecte A însemna printr-o tăietură pe suprafață. • cresta pe răboj a a nota, făcând o tăietură pe răboj; b a ține minte; a memoriza. Cresta băncile cu briceagul. Cresta un țesut. Cresta muchia unei piese metalice. Crestá a cresta verb, indicativ prezent 3 cresteáză. |
GRAMATICA cuvântului cresta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cresta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cresta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cresta? Vezi cuvântul cresta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cresta?[ cres-ta ] Se pare că cuvântul cresta are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cresta Inţelegi mai uşor cuvântul cresta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; figurat a-și nota ceva A cresta pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; figurat a-și nota, a-și memora ceva A cresta pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; figurat a-și nota, a-și memora ceva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cresta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aberație vizuală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul cresta se conjugă: ei ele cresteáză
