eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a contura


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Contura [ con-tu-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU contura PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a contura în mai multe dicționare

Definițiile pentru a contura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a contura
Verbul: a contura (forma la infinitiv)
A contura conjugat la timpul prezent:
  • eu conturez
  • tu conturezi
  • el ea conturează
  • noi conturăm
  • voi conturați
  • ei ele conturează
VEZI VERBUL a contura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTURA:
CONTURÁ, conturez, verb

I. tranzitiv A da unui obiect contururile pe care trebuie să le aibă, a preciza conturul unui lucru. Cînd vorbea, cu patos, își umfla nările și cu mîinile făcea gesturi rotunde, elegante, ca și cum ar fi voit să contureze ceea ce spunea. SADOVEANU, P. S. 197.
       • figurat A preciza, a închega în forme precise. Situațiile conturează cu torță personagiile și le transformă în individualități tipice. vezi limba română noiembrie 1953, 285. Grigore o privea stăruitor, ca și cînd gluma i-ar fi răscolit în suflet crîmpeie de visuri ce s-au înăbușit înainte de a se contura în forme. REBREANU, R. I 60.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CONTURA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTURA:
CONTURA verb

1. a se delimita, a se desena, a se desluși, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se profila, a se proiecta, a se reliefa. (Acum imaginea ei se contura în lumina asfințitului.)

2. a evidenția, a mula, a reliefa (Rochia îi contura corpul.)

3. a (se) creiona, a (se) schița. (A contura din cîteva trăsături situația.)

4. a înfățișa, a prezenta, a zugrăvi. (contura sugestiv în tablou bucuria muncii.)

5. a se configura, a se profila, a se structura. (Se contura într-un anumit fel.)

6. a descrie, a trasa, (figurat) a scrie. (Apa contura numeroase cotituri.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A CONTURA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CONTURA:
A CONTURÁ a conturaéz tranzitiv

1) (obiecte, lucruri) A prezenta în contur.

2) (planuri, proiecte etc.) A elabora (din timp) în linii mari; a schița.

3) figurat A face să se contureze; a profila; a desena; a zugrăvi. /Din contur
Forme diferite ale cuvantului a contura: a conturaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CONTURA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTURA:
CONTURÁ verb

I. trecut A da, a preciza conturul unui corp, al unui obiect.
♦ trecut, reflexiv (figurat) A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. [< contur, conform limba franceza contourner].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CONTURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTURA:
CONTURÁ, conturez, verb

I.

1. tranzitiv A schița, a trasa conturul unui obiect.

2. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) închega în forme precise; a (se) preciza.

– Din contur.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONTURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTURA:
CONTURÁ, conturez, verb

I.

1. tranzitiv A schița, a trasa conturul unui obiect.

2. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) închega în forme precise; a (se) preciza.

– Din contur.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

contura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contura:
contura verb tranzitiv: [Atestat: SADOVEANU, P. S. 197 / prezentul indicativ: conturaréz / Etimologie: contur] 1 verb tranzitiv: A trasa conturul unui obiect. 2-3 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A (se) închega în forme concrete.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONTURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTURA:
CONTURÁ verb

I. trecut

1. a conturna.

II. trecut, reflexiv (figurat) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza. (< contur)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

contura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contura:
conturá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu conturéz, persoana a treia singular: el / ea și plural contureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

contura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contura:
conturá (a contura) verb, indicativ prezent 3 contureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

contură
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contură:
contúră substantiv feminin vezi contur
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

contura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contura:
conturá v vezi cornora
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'A CONTURA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Acum imaginea ei se contura în lumina asfințitului.
A evidenția, a mula, a reliefa Rochia îi contura corpul.
A contura din cîteva trăsături situația.
Contura sugestiv în tablou bucuria muncii.
Se contura într-un anumit fel.
Apa contura numeroase cotituri.
A CONTURÁ conturaéz tranzitiv 1 obiecte, lucruri A prezenta în contur.
Rochia îi contura corpul.
Apa contura numeroase cotituri.
197 / prezentul indicativ: conturaréz / Etimologie: contur] 1 verb tranzitiv: A trasa conturul unui obiect.
Conturá a contura verb, indicativ prezent 3 contureáză.

GRAMATICA cuvântului contura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contura poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul contura sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul contura se conjugă: ei ele contureáză

CUM DESPART ÎN SILABE contura?
Vezi cuvântul contura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contura?
[ con-tu-ra ]
Se pare că cuvântul contura are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL contura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face act de prezență?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
diferența de potențial dintre un metal și o soluție electrolitică în contact cu metalul
a deveni obraznic
a apărea undeva pentru scurt timp, din datorie sau din politețe
partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app