 | as |
|
| Contesta [ con-tes-ta ] VEZI SINONIME PENTRU contesta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a contesta contest în mai multe dicționareDefinițiile pentru a contesta contest din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a contesta (forma la infinitiv) A contesta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTESTA: CONTESTÁ, contést, verb I. tranzitiv A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva; a nu recunoaște existența sau necesitatea unui lucru; a tăgădui. Nu contest că ai dreptate. – prezent industrie și: (învechit) contestez (NEGRUZZI, S.I 243). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contesta: contesta verb tranzitiv: [Atestat: ARISTIA, PLUT. / prezentul indicativ: contestatést și (rar) contestatéz / Etimologie: franceza contester, lat contestare] 1-4 A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existența sau necesitatea unui lucru Si: a tăgădui. 5 A face o contestație. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTESTA: CONTESTÁ, contést, verb I. tranzitiv A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existența sau necesitatea unui lucru; a tăgădui. ♦ A face o contestație. – Din limba franceza contester, latina contestari. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTESTA: CONTESTÁ, contést, verb I. tranzitiv A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva; a tăgădui. ♦ (juridic) A face o contestație. – Din limba franceza contester, latina contestari. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CONTESTA contest: A CONTESTÁ contést tranzitiv (adevăruri, fenomene, fapte) A declara ca fiind neadevărat; a tăgădui; a nega. /<fr. contester, latina contestari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTESTA: CONTESTÁ verb trecut 1. a nu recunoaște ceva; a tăgădui, a nega. 2. (juridic) a face o contestație. (< limba franceza contester, latina contestari) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTESTA: CONTESTÁ verb I. trecut A nu recunoaște ceva; a tăgădui. [P.i. contést. / < limba franceza contester, conform italiana contestare, latina contestari]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTESTA: CONTESTA verb a dezminți, a nega, a renega, a tăgădui, (învechit) a protesta. (contesta cele afirmate de...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contesta: contestá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu contést, persoana a treia singular: el / ea și plural contéstă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contesta: contestá (a contesta) verb, indicativ prezent 3 contéstă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CONTESTA CONTEST' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contesta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contesta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / prezentul indicativ: contestatést și rar contestatéz / Etimologie: franceza contester, lat contestare] 1-4 A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existența sau necesitatea unui lucru Si: a tăgădui. Contesta cele afirmate de. Contesta cele afirmate de. Contestá a contesta verb, indicativ prezent 3 contéstă. |
GRAMATICA cuvântului contesta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contesta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contesta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE contesta? Vezi cuvântul contesta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contesta?[ con-tes-ta ] Se pare că cuvântul contesta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL contesta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu nerăbdare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul contesta se conjugă: ei ele contéstă
