 | as |
|
| Confunda [ con-fun-da ] VEZI SINONIME PENTRU confunda PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a confunda în mai multe dicționareDefinițiile pentru a confunda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a confunda (forma la infinitiv) A confunda conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ, confúnd, verb I. 1. tranzitiv A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul. vezi încurca, amesteca. Confundam pe bietul dascăl cu un crai mîncat de molii. EMINESCU, O. I 140. N-ai spus nimic... despre o altă pasăre, pe care mulți la noi o confundă cu graurele. ODOBESCU, S. III 23. 2. reflexiv A se contopi, a forma un singur tot. întunericul se infiltra nesimțit în casă. Lucrurile luau înfățișări mai rotunde, își pierdeau contururile, se confundau. REBREANU, R. I 245. Oglindindu-se în undă, Stîlpi ș-arcade se confundă. MACEDONSKI, O. I 154. Palatul alb se confundă cu nourul de argint. EMINESCU, N. 47. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru confunda: confundá [Atestat: (a. 1869) URICARIUL I, 184 / prezentul indicativ: confúnd / Etimologie: franceza confondre, lat confundo, -ere] 1 verb tranzitiv: A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul Si: a încurca Cf a asemăna. 2 verb reflexiv: A forma un singur tot Si: a se contopi. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: (Frm; despre persoane;) A (se) încurca. 5 verb tranzitiv: (Rar) A uimi. 6 verb tranzitiv: (Rar) A produce un sentiment de rușine, de umilință și de recunoștință. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru confunda: confundá (-d, -át), verb – A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a se asemăna. latina confundere, asimilat la conjuncție verb a înfunda (secolul XIX). – derivat confuz, adjectiv, din limba franceza confus; confuzi(un)e, substantiv feminin, din limba franceza confusion. Forme diferite ale cuvantului confunda: confunda-d confunda-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ verb I. 1. trecut A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul. 2. reflexiv A se contopi; a forma un tot. [P.i. confúnd. / < latina confundere – a turna la un loc, a contopi, conform italiana confondere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ, confúnd, verb I. 1. tranzitiv A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui. 2. reflexiv A forma un singur tot; a se contopi. – Din limba franceza confondre, latina confundere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ, confúnd, verb I. 1. tranzitiv A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui. 2. reflexiv A forma un singur tot; a se contopi. – Din limba franceza confondre, latina confundere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDA verb 1. a asemăna, a asemui, a semui. (L-a confunda cu altcineva.) 2. a greși, a încurca. (A confunda ușile.) 3. a se contopi. (Interesele noastre se confunda.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ verb I. trecut a lua o persoană drept alta, un lucru drept altul. II. reflexiv a se contopi. (< limba franceza confondre, latina confundere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru confunda: confundá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu confúnd, persoana a treia singular: el / ea și plural confúndă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru confunda: confundá (a confunda) verb, indicativ prezent 3 confúndă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A confunda: A (se) confunda ≠ a deosebi, a discerne Forme diferite ale cuvantului a confunda: a confundase Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CONFUNDA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A confunda Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a confunda dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a a confunda cu altcineva. A a confunda ușile. Interesele noastre se a confunda. L-a a confunda cu altcineva. A a confunda ușile. Confundá a a confunda verb, indicativ prezent 3 confúndă. |
GRAMATICA cuvântului A confunda? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a confunda. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A confunda poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE confunda? Vezi cuvântul confunda desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul confunda?[ con-fun-da ] Se pare că cuvântul confunda are trei silabe |
La plural verbul confunda se conjugă: ei ele confúndă