 | as |
|
| A concurge concurg [ a con-cur-ge con-curg ] VEZI SINONIME PENTRU a concurge concurg PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a concurge concurg în mai multe dicționareDefinițiile pentru a concurge concurg din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a concurge (forma la infinitiv) A concurge conjugat la timpul prezent:
|
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CONCURGE concurg: A CONCÚRGE concúrg intranzitiv învechit 1) A se orienta spre un punct comun, venind din diferite direcții; a converge. 2) A lucra împreună; a participa la elaborarea unei opere sau la realizarea unei acțiuni comune; a colabora; a conlucra; a coopera. /<lat. concurrere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONCURGE: CONCÚRGE, concúrg, verb III. intranzitiv (învechit) 1. A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din latina concurrere (după curge). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONCURGE: CONCÚRGE, concúrg, verb III. intranzitiv (învechit) 1. A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din latina concurrere (după curge). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru concurge: concúrge vi [Atestat: BĂLCESCU, M. vezi 38 / prezentul indicativ: 6 concurgecúrg / Etimologie: lat concurro, -ere] 1 A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2 A colabora. 3-4 A concura (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCURGE: CONCÚRGE verb III. intr. (Rar) A tinde (spre), a se întinde (dintr-un punct); a concura, a participa la. [După limba franceza concourir, italiana concorrere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCURGE: CONCÚRGE verb intr. a tinde (spre), a se întinde (într-un punct); a converge; a concura, a participa la. (după latina concurrere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru concurge: concúrge (a concurge) (învechit) verb, indicativ prezent persoana a treia plural: ei / ele concúrg, gerunziu concurgấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru concurge: concúrge verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea concúrg Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru concurge: concurge verb vezi CANDIDA. CONCURA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CONCURGE CONCURG' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL concurge Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului concurge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vezi 38 / prezentul indicativ: 6 concurgecúrg / Etimologie: lat concurro, -ere] 1 A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. Concúrge a concurge învechit verb, indicativ prezent persoana a treia plural: ei / ele concúrg, gerunziu concurgấnd. |
GRAMATICA cuvântului concurge? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului concurge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul concurge poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE a concurge concurg? Vezi cuvântul a concurge concurg desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul a concurge concurg?[ a con-cur-ge con-curg ] Se pare că cuvântul a concurge concurg are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL concurge |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lua în antrepriză?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
