 | as |
|
| Chelălăi [ che-lă-lă-i ] VEZI SINONIME PENTRU chelălăi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a chelalai în mai multe dicționareDefinițiile pentru a chelalai din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a chelălăi (forma la infinitiv) A chelălăi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CHELĂLĂI: CHELĂLĂÍ, chelắlăi, verb IV. intranzitiv (Despre cîini sau, rar, despre alte animale) A scoate urlete plîngătoare, ascuțite și dese. vezi scheuna. Dar dată că lighioanele încep să chelălăie. GALACTION, O. I 49. Aiurit de huiduituri, de amenințările puștilor și de loviturile tinichelii, nenorocitul animal fugea făcînd niște salturi nebunești și chelălăind într-un chip infernal. CARAGIALE. O. II 77. Dolfa rău chelălăia. TEODORESCU, P. P. 515. • figurat (Rar, despre oameni) Copiii tremură, se feresc, încep să chelălăie. STANCU, despre 156. – Variante: schelălăí (LESNEA, I. 127, ALECSANDRI, P. III 206, ȘEZ. VII 66), schilăí (RETEGANUL, P. IV 46), schiolălăí (HOGAȘ, M. N. 187) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru chelălăi: chelălăí vi [Atestat: BIBLIA (1688), 47 / V: schechichelalai, chiolchelalai, chelalailăcăí, schechelalai, schichelalai, schelăluí, schilăí, schiolchelalai, (reg) cherlăí, chiechelalai / prezentul indicativ: chelalaiiés și chelalailắi / Etimologie: fo cf (s)cheuna, chiloman] 1 (despre cîini sau despre vulpe, spc despre copoi sau despre căței) A scoate sunete plângătoare, ascuțite și dese (de durere sau, mai rar, de bucurie sau când găsesc vânat). 2 (Pan; despre copii) A plânge continuu Si: a scânci, a zmârcăi. 3 (Îf schelălăi) A geme. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CHELĂLĂI: A CHELĂLĂÍ a chelalaiiéște intranzitiv 1) (despre câini) A scoate sunete ascuțite și tânguitoare; a scheuna. 2) figurat popular (mai ales despre copii) A plânge cu sunete dese. [silabe -lă-i] /Onomat. Forme diferite ale cuvantului a chelalai: iéște Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CHELĂLĂI: CHELĂLĂÍ, persoană 3 chelắlăie, verb IV. intranzitiv (Despre câini sau, rar, despre alte animale) A scoate urlete plângătoare, ascuțite și dese. [Variante: schelălăí verb IV] – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CHELĂLĂI: CHELĂLĂÍ, persoană 3 chelắlăie, verb IV. intranzitiv (Despre câini, rar despre alte animale) A scoate sunete tânguitoare, ascuțite și repetate; a scheuna. – Formație onomatopeică. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CHELĂLĂI: CHELĂLĂÍ, persoană 3 chelắlăie, verb IV. intranzitiv (Despre câini, rar despre alte animale) A scoate sunete tânguitoare, ascuțite și repetate; a scheuna. – Formație onomatopeică. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru chelălăi: chelălăi vezi 1. a urla văitându-se (de câini când îi bate rău cineva); 2. figurat a plânge neîncetat (de copii). [Onomatopee]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru chelălăi: chelălăí (a chelalai) verb, indicativ prezent 3 chelắlăie, imperfect persoana a treia singular: el / ea chelălăiá; conjunctiv prezent 3 să chelắlăie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru chelălăi: chelălăí verb, industrie și conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural chelălăie, imperfect persoana a treia singular: el / ea chelălăiá Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CHELĂLĂI: CHELĂLĂI verb a schelălăi, a scheuna, (regional) a țilăi. (Cîinele chelalai.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CHELALAI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CHELĂLĂI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului chelălăi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Chelălăí vi [Atestat: BIBLIA 1688, 47 / V: schechichelĂlĂi, chiolchelĂlĂi, chelĂlĂilăcăí, schechelĂlĂi, schichelĂlĂi, schelăluí, schilăí, schiolchelĂlĂi, reg cherlăí, chiechelĂlĂi / prezentul indicativ: chelĂlĂiiés și chelĂlĂilắi / Etimologie: fo cf scheuna, chiloman] 1 despre cîini sau despre vulpe, spc despre copoi sau despre căței A scoate sunete plângătoare, ascuțite și dese de durere sau, mai rar, de bucurie sau când găsesc vânat. A CHELĂLĂÍ chelĂlĂiiéște intranzitiv 1 despre câini A scoate sunete ascuțite și tânguitoare; a scheuna. Chelălăí a chelĂlĂi verb, indicativ prezent 3 chelắlăie, imperfect persoana a treia singular: el / ea chelălăiá; conjunctiv prezent 3 să chelắlăie. Cîinele chelĂlĂi. |
GRAMATICA cuvântului CHELĂLĂI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului chelălăi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CHELĂLĂI poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE chelălăi? Vezi cuvântul chelălăi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul chelălăi?[ che-lă-lă-i ] Se pare că cuvântul chelălăi are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CHELĂLĂI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carne de tun?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul chelălăi se conjugă: ei ele chelălăie
