 | as |
|
| Certifica [ cer-ti-fi-ca ] VEZI SINONIME PENTRU certifica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a certifica certific în mai multe dicționareDefinițiile pentru a certifica certific din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a certifica (forma la infinitiv) A certifica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICA verb a adeveri, a arăta, a atesta, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susține, (livresc) a corobora, (învechit si regional) a probălui, (învechit) a încredința, a mărturi, a probui. (Toate certifica cele spuse.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICÁ, certífic, verb I. tranzitiv A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, a unui înscris etc. – Din limba franceza certifier, latina certificare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICÁ, certífic, verb I. tranzitiv A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, înscris etc. – Din limba franceza certifier, latina certificare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru certifica: certifica verb tranzitiv: [Atestat: latina medievală / prezentul indicativ: certificatífic / Etimologie: franceza certifier, lat certificare] 1 A confirma (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, valabilitatea unui act, înscris etc. 2 (Pex; rar) A nota (pe un act). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICÁ, certífic, verb I. tranzitiv A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. – în franceză certifier (neologism din limba latină certificare). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICÁ, certífic, verb I. tranzitiv A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. Școala certifică absolvirea cursurilor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CERTIFICA certific: A CERTIFICÁ certífic tranzitiv (acte, scrisori, semnături) A califica drept autentic (aplicând o ștampilă); a face să fie valabil; a legaliza; a autentifica. /<fr. certifier, latina certificare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICÁ verb I. trecut A adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. [P.i. certífic. / < latina certificare, conform italiana certificare, limba franceza certifier]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CERTIFICA: CERTIFICÁ verb trecut a adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. (< limba franceza certifier, latina certificare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru certifica: certificá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu certífic, persoana a treia singular: el / ea și plural certífică; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural certífice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru certifica: certificá (a certifica) verb, indicativ prezent 3 certífică Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CERTIFICA CERTIFIC' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CERTIFICA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului certifica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Toate certifica cele spuse. Certifica verb tranzitiv: [Atestat: latina medievală / prezentul indicativ: certificatífic / Etimologie: franceza certifier, lat certificare] 1 A confirma printr-un act, printr-o semnătură autenticitatea, valabilitatea unui act, înscris etc. Certificá a certifica verb, indicativ prezent 3 certífică. |
GRAMATICA cuvântului CERTIFICA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului certifica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CERTIFICA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE certifica? Vezi cuvântul certifica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul certifica?[ cer-ti-fi-ca ] Se pare că cuvântul certifica are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CERTIFICA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Alcool rafinat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul certifica se conjugă: ei ele certífică
