 | as |
|
| Strună [ stru-nă ] VEZI SINONIME PENTRU strună PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a canta in struna în mai multe dicționareDefinițiile pentru a canta in struna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRUNĂ: STRÚNĂ, strune, substantiv feminin 1. Fir elastic (din metal sau din intestine de animale) care, întins pe o cutie de rezonanță, vibrează producînd tonuri muzicale; coardă (1). Privighetoarea e mare artist și cred c-ar putea interpreta o melodie auzită pe strune. SADOVEANU, O. VI 332. Scripcarul și cobzarul își potriveau într-una strunele. BUJOR, S.99. Salută zdrăngănind din strune Bătînd cadența din picior Și cîntă, legănîndu-și capul, Cobzarul. IOSIF, vezi 48. • figurat În odaie struna tăcerii rămase atît de întinsă că multă verb reflexiv:eme nimeni nu cuteză s-o atingă. DAN, U. 103. Vîntule, nebunule, De ți-ai rupe strunele. PĂUN-PINCIO, P. 43. • Expresia: A cînta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a-i ține cuiva partea, a aproba tot ceea ce spune cineva, pentru a-i fi pe plac; a linguși pe cineva. Într-un an se duce la Iași cu cravată roșie pînă la brîu și ne cîntă în strună, într-altul ne împiedică serbarea. GALAN, Z. R. 13. Femeia a priceput slăbiciunea bărbatului și totdeauna i-a bătut în strună. SEVASTOS, N. 3. A întoarce struna sau a o întoarce pe altă strună = a schimba cîntecul; figurat a-și schimba părerea, atitudinea; a întoarce foaia ( vezi foaie). Măi arcușe frățioare, Ia întoarce struna, Pentru dorul ce ne doare Să-i mai zicem una! DEȘLIU, G. 17. (Glumeț) A-i face cuiva spatele strună = a bate zdravăn. Sună bine-n cobză, sună, Să nu-ți fac spetele strună. ALECSANDRI, P. A. 58. 2. Sfoară întinsă, făcută din fire elastice și răsucite. Eu îmi ridic iarăși varga undiței și cercetez cele două muște artificiale ale strunei. SADOVEANU, O. A. II 199. Spînu se zvîrlise în picioare... bizuit în prăjină și în struna de treizeci de fire de coadă de cal. id. N. forme 102. Descalecă arcașii... Trag, strunele vibrează, sunînd zbîrnăitoare. ALECSANDRI, P. III 224. • (În legătură cu verbe de mișcare, sugerînd ideea de mers grăbit, fără ocoluri, drept la țintă) N-apucă să-și ieie măcar rămas bun de la copilă, ci plecă strună. ȘEZ. VIII 71. • Expresia: (Despre acțiuni, activități) A merge strună = a merge foarte bine, a fi în ordine perfectă. E greu să dai de căpătîi, Dar dacă dai, merg strună toate. COȘBUC, P. I 89. Treaba mergea strună; băieții schimbau tabla în toate zilele, și sîmbăta, procitanie. CREANGĂ, A. 4. Treaba mergea strună. NEGRUZZI, S. I 343. 3. Parte a frîului care se pune sub bărbia calului și se agață de cele două capete ale zăbalei. Cai clăbuciți la strune și zabale. DELAVRANCEA, la TDRG. • Expresia: A ține (pe cineva) în strună = a ține de scurt (pe cineva), a înfrîna, a stăpîni. Noua curte domnească... era plină de o gloată posomorîtă pe care abia o ținea în strună un șireag îndesat de dorobanți. ODOBESCU, S. I 107. 4. Compus: struna-cocoșului = nume dat la două plante erbacee cu frunzele ovale și florile albe (Cerastium). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRUNĂ: STRÚNĂ, strune, substantiv feminin 1. Fir elastic confecționat din metal, din intestine de animale etc., care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare, sunete; coardă. • Expresia: A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice și răsucite, destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului. • Expresia: (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei. • Expresia: A ține (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ține din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (Cerastium). – Din limba slavă (veche) struna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRUNĂ: STRÚNĂ, strune, substantiv feminin 1. Fir elastic confecționat din metal, din păr de animale etc., care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare, sunete; coardă. • Expresia: A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice și răsucite, destinată să țină întinsă pânza fierăstrăului. • Expresia: (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjoară bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei. • Expresia: A ține (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ține din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (Cerastium). – Din limba slavă (veche) struna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRUNĂ: STRÚNĂ strunae forme 1) popular Fir elastic, flexibil, care, fiind fixat la instrumentele muzicale (vioară, pian etc.), produce oscilații acustice; coardă. • A zice din struna a cânta la vioară (sau la cobză). A cânta cuiva în struna (sau în strunaa cuiva) a susține pe cineva în acțiunile lui; a ține hangul. A o întoarce pe altă struna a) a-și schimba atitudinea față de cineva, devenind mai sever; b) a schimba vorba; c) a-și schimba părerea. Treaba merge (sau lucrurile merg) struna treaba (sau lucrurile) se desfășoară foarte bine. 2) Parte a frâului care trece pe sub bărbia calului. • A ține pe cineva în struna a înfrâna pornirile cuiva; a ține din scurt pe cineva. /<sl. struna Forme diferite ale cuvantului struna: strunae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru strună: strună forme Moldova 1. coardă (de arc, de instrument muzical): din strune scoate un cântec jalnic; 2. linie dreaptă: în strună dreaptă prin Ștefan mă cobor din Cezar Al.; 3. zăbală la frâul calului; 4. figurat frâu: gloata abia o ținea în strună un șireag de dorobanți OD.; 5. frânghie ce leagă partea dinainte cu cea dinapoi a carului; 6. umflătură de jur împrejurul unghiei. [slava STRUNA, coardă]. ║ adverb întins: treaba merge strună. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru strună: strúnă (-ne), substantiv feminin – 1. Coardă. – 2. Botar, zăbăluță. – 3. Flictenă. limba slavă (veche) (limba bulgară, limba sârbă) struna (Cihac, II, 377; Miklosich, Slaw. Elem., 46; Conev 73). – derivat struni (variantă înstruni), verb (a întinde o coardă; a întinde pînza ferăstrăului de mînă; a acorda un instrument de coarde; a întinde arcul; a înfrîna calul; a subjuga, a înfrîna); struneală, substantiv feminin (pană, strunire). Forme diferite ale cuvantului struna: struna-ne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRUNĂ: STRUNĂ s. 1. (muzică) coardă. (struna a unei viori.) 2. (tehnic) coardă, sfoară. (struna a ferăstrăului.) 3. (tehnic) cordar, întinzător, (regional) aripă, cheie, încordător, lemnuș, limbă, lopățică, pană, răsucitoare, săgeată, struneală, sucitor. (struna la ferăstrău.) 4. zăbăluță. (struna la zăbala căpăstrului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru strună: strúnă, strúne, substantiv feminin (regional) 1. panarițiu. 2. bătătură (în talpă). 3. cicatrice rămasă după vaccinare. 4. nume de boală (la oameni). Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a cânta în strună: a cânta în strună expresie a se arăta de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia; a linguși (pe cineva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strună: strúnă substantiv feminin, genitiv dativ articulat strúnei; plural strúne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strună: strúnă substantiv feminin, genitiv dativ articulat strúnei; plural strúne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRUNĂ: STRÚNĂ substantiv verbal coardă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRUNA: STRUNÁ verb I vezi struni. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strună: strună substantiv verbal COARDĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CANTA IN STRUNA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strună Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strună dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii STRÚNĂ strunăe forme 1 popular Fir elastic, flexibil, care, fiind fixat la instrumentele muzicale vioară, pian etc. • A zice din strună a cânta la vioară sau la cobză. A cânta cuiva în strună sau în strunăa cuiva a susține pe cineva în acțiunile lui; a ține hangul. A o întoarce pe altă strună a a-și schimba atitudinea față de cineva, devenind mai sever; b a schimba vorba; c a-și schimba părerea. Treaba merge sau lucrurile merg strună treaba sau lucrurile se desfășoară foarte bine. • A ține pe cineva în strună a înfrâna pornirile cuiva; a ține din scurt pe cineva. Strună a unei viori. Strună a ferăstrăului. Strună la ferăstrău. Strună la zăbala căpăstrului. Strună ferăstrăului. Strună la zăbala căpăstrului. |
GRAMATICA cuvântului strună? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strună. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strună poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE strună? Vezi cuvântul strună desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strună?[ stru-nă ] Se pare că cuvântul strună are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL strună Inţelegi mai uşor cuvântul strună dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A cînta sau a bate cuiva în strună sau în struna cuiva = a-i ține cuiva partea, a aproba tot ceea ce spune cineva, pentru a-i fi pe plac; a linguși pe cineva A întoarce struna sau a o întoarce pe altă strună = a schimba cîntecul; figurat a-și schimba părerea, atitudinea; a întoarce foaia vezi foaie Glumeț A-i face cuiva spatele strună = a bate zdravăn Despre acțiuni, activități A merge strună = a merge foarte bine, a fi în ordine perfectă A ține pe cineva în strună = a ține de scurt pe cineva, a înfrîna, a stăpîni Compus: struna-cocoșului = nume dat la două plante erbacee cu frunzele ovale și florile albe Cerastium A cânta sau a bate cuiva în strună sau în struna cuiva = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva Adverbial A merge strună = a merge foarte bine A ține pe cineva în strună = a înfrâna, a ține din scurt pe cineva Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe Cerastium A cânta sau a bate cuiva în strună sau în struna cuiva = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva Adverbial A merge strună = a merge foarte bine A ține pe cineva în strună = a înfrâna, a ține din scurt pe cineva Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe Cerastium |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strună |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: însoțitor de vagoane?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul strună are forma: strúne
