 | as |
|
| Canoni [ ca-no-ni ] VEZI SINONIME PENTRU canoni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a canoni în mai multe dicționareDefinițiile pentru a canoni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a canoni (forma la infinitiv) A canoni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CANONI: CANONÍ, canonesc, verb IV. reflexiv A se chinui, a se trudi, a se munci. Soldați răzleți se canoneau să scape din rîpă. CAMILAR, N. I 49. Te iartă inima să mă lași canonindu-mă să aflu ceea ce tu poți să-mi spui în trei cuvinte? SLAVICI, vezi P. 83. A crescut băiatul canonit și muncit și a ajuns, după ucenicie, culegător. CARAGIALE, O.II 26. • reflexiv reciproc. Vă canoniți unul pe altul degeaba; nici tu nu ești de ea, nici ea de tine. CARAGIALE, O. 1 245. ♦ tranzitiv A chinui, a tortura. (figurat) Cu trei degete își scoate o porție cam mare pentru o biată foiță... pe care o canonește multă verb reflexiv:eme, pînă ce ajunge să-și fabrice din ea o țigară cît toate zilele. BASSARABESCU, vezi 36. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CANONI: CANONI verb 1. a căzni, a chinui, a munci, a sehingiui, a tortura, a trudi, (învechit și regional) a pedepsi, (regional) a negăti, a strînge, (învechit) a străstui. (L-au canoni pentru a-și mărturisi crima.) 2. a se căzni, a se chinui, a se forța, a se frămînta, a se munci, a se necăji, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (popular) a se sîrgui, (regional) a se verpeli, (Moldova) a se strădănui, (învechit) a se învălui, a năsli, a se osîrdnici, a se osîrdui, a se volnici, (figurat) a se sfărîma. (Se canoni să rezolve problema.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru canoni: canoní [Atestat: (a. 1652) GCR I, 161 / 8 / prezentul indicativ: canoni nesc / Etimologie: canon] (Înv) 1 verb tranzitiv: A pedepsi Cf canon (3). 2-3 verb tranzitiv, reflexiv: (Pex) A (se) chinui. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru canoni: canoní (a canoni) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele canonésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea canoneá; conjunctiv prezent 3 să canoneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru canoni: canoní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele canonésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea canoneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural canoneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CANONI: A CANONÍ a canoniésc tranzitiv popular A face să se canonească; a supune unui canon; a chinui; a căzni. /Din canon Forme diferite ale cuvantului a canoni: a canoniésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CANONI: CANONÍ, canonesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv (popular) A (se) chinui. – Din canon. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CANONI: CANONÍ, canonesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv (popular) A (se) chinui. – Din canon. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CANONI: CANONÍ, canonesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv (popular) A (se) chinui. – Din canon. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CANONI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CANONI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului canoni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-au canoni pentru a-și mărturisi crima. Se canoni să rezolve problema. 1652 GCR I, 161 / 8 / prezentul indicativ: canoni nesc / Etimologie: canon] Înv 1 verb tranzitiv: A pedepsi Cf canon 3. Canoní a canoni popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele canonésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea canoneá; conjunctiv prezent 3 să canoneáscă. A CANONÍ canoniésc tranzitiv popular A face să se canonească; a supune unui canon; a chinui; a căzni. |
GRAMATICA cuvântului CANONI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului canoni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CANONI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE canoni? Vezi cuvântul canoni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul canoni?[ ca-no-ni ] Se pare că cuvântul canoni are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CANONI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în joc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
