 | as |
|
| Cădea [ că-dea ] VEZI SINONIME PENTRU cădea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a cadea cu curu n pula în mai multe dicționareDefinițiile pentru a cadea cu curu n pula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cădea (forma la infinitiv) A cădea conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂDEA: CĂDEÁ, cad, verb II. intranzitiv I. 1. A se deplasa de sus în jos prin propria greutate, a se lăsa în jos, la pămînt; a pica. Semănătorul printre brazde lăsa sămînța lui să cadă. MACEDONSKI, O. I 61. Desfăcut Din pumnul strîns vîrtos, Spre-adîncuri, vîjîind în jos, Cuțitul a căzut. COȘBUC, P. I 231. • figurat Acuma tăceri lungi cădeau între un șir de vorbe schimbate și altul. SADOVEANU, O. IV 48. • (Despre ploaie, zăpadă, grindină, fulger etc.) Țintirimul luminat de lună dormea sub zăpada căzută de curînd. ANGHEL, PR. 131. [Trăsnetul] în groaznica-i urgie Lucește, crapă, cade, detună-n vijelie Ș-un șir de copaci mîndri îi mistuie sub el. MACEDONSKI, O. I 252. De cînd căzu un trăsnet în dom... de-atunci in somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96. Ah! E-atît de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. EMINESCU, O. I 154. ♦ figurat (Despre iarnă, ger, noapte, seară etc.) A se lăsa, a se apropia, a veni. Amurgul cădea. Turnurile fabricilor luceau în lumina roșiatică a asfințitului. DUNĂREANU, N. 19. Noaptea cade-ntunecată Pe cîmpie și pe munte. BOLINTINEANU, O. 9. ♦ (Despre soare) A coborî, a scăpăta. Soarele cădea la vale și părea pe vîrful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. EMINESCU, N. 50. • (Despre ape de munte) A curge (repede), a coborî. Aud, tîrziu prin noapte, pîraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri. COȘBUC, P. I 258. Zburdalnic de pe coaste. Gureșe pîraie cad. COȘBUC, P. I 261. Pe cînd cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vîrfuri lungi de brad. EMINESCU, O. I 216. 2. (Despre părți ale unui organism: dinți, păr, fulgi) A se desprinde (din locul său), a se pierde. Părul meu de așteptare o s-albească sau să cadă. MACEDONSKI. O. I 71. De vorbit, nu poate vorbi, că măselele și dinții i-au căzut. CREANGĂ, P. 52. Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimărui, își suflecă minicile, calcă lut și lipi cuptiorul. CREANGĂ, P. 287. Măi bade, de dorul tău îmi tot cade părul meu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 88. ♦ (Despre frunze și flori) A se scutura. Căzuseră frunzele și nu erau verzi decît cei doi molifți din dreptul ferestrelor. SAHIA, N. 55. Adormind de armonia Codrului bătut de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. EMINESCU, O. I 75. Miroase florile-argintii Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii. EMINESCU, O. I 179. 3. (Despre părți ale corpului sau despre obiecte legate, prinse, care continuă a fi, în parte, susținute) A se lăsa în jos (sau într-o parte), a atîrna; a se pleca. Fără să-mi fi fost somn, pleoapele-mi căzură peste ochi. HOGAȘ, M. N. 17. Capu-i cade pe-a lui umăr. EMINESCU, O. I 104. Părul său negru ca nori de ploaie De-a lung pe umeri neted cădea. ALECSANDRI, P. I 20. [Tînărul] era încins cu un șal roș cu flori din care o poală i se slobozea pe coapsa stîngă, iar capetele... cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. NEGRUZZI, S. I 16. Postelnicul lăsă să cadă perdeaua pe care pîn-atunci sta încremenită mîna lui. NEGRUZZI S. I78. 4. A înceta de a mai sta vertical sau în picioare; a se răsturna, a se prăvăli. Cînd venea acasă, noaptea, tîrziu, cădea ca butucul. CAMILAR, N. I 19. Furtuna fîlfîie peste munți, iar în văile lor brazii cad unul după altul, smulși de ape sau de stîncile mari, rostogolite. BOGZA, C. O. 98. Fără să dejuge boii, începe a tăia copacul să cadă în car deodată. CREANGĂ, P. 46. Și în nesimțire cade pe-a jețului său spată. EMINESCU, O. I 95. Simțind picioarele-mi slăbind, am închis ochii și m-an ținut de strană, ca să nu cad. NEGRUZZI, S. I 54. • Expresia: A cădea la (sau pe) pieptul (sau în brațele ) cuiva. în brațele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraz. EMINESCU, O. I 75. A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi greu. Ajunse acasă istovită, tremurînd. Căzu bolnavă la pat. BART, E. 238. [Baba] căzu la pat bolnavă de moarte. CREANGĂ, P. 13. A cădea în picioare = a ieși bine dintr-o situație grea. A cădea din (sau, regional, de pe) picioare (sau de-a-n picioarele) = a nu mai putea sta de oboseală, a fi mort de oboseală. (Rar) A cădea de-a pluta vezi plută. • A se dărîma, a se surpa, a se nărui. (În forma de conjuncție cază) Ajunse să i se pară că stă să cază coliba pe ei. ISPIRESCU, U. 95. • figurat (Despre oameni) Mai odihnește-te, că într-o zi ai să cazi. • figurat (Despre guverne, legi, valori etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. Iobăgia a căzut. RETEGANUL, P. V 57. despre Odobescu, după ce declară guvernul căzut, se puse a numi altul nou. BOLINTINEANU, O. 249. Împărăția romîno-bulgară cade subt izbirile turcilor. BĂLCESCU, O. II 13. • A avea un insucces, a nu reuși. A căzut la examen. Piesa a căzut. ♦ (Despre luptători) A pieri, a muri (în luptă). Soldați căzuți pe cîmpul de luptă. ▭ Lupta cea mare va veni... Știu, cîțiva dintre noi vor cădea. Vor cădea, însă, jertfe pentru cauza mișcării proletare. SAHIA, N. 40. Sărmana fată în zadar, vai! cată Pe iubitul său! El în foc căzuse După ce făcuse Vitejii de zmeu! ALECSANDRI, P. I 56. 5. (Despre un oraș, o fortăreață, o poziție etc.) A ajunge în mîna adversarului, a fi cucerit, a fi ocupat. În urma unui atac puternic, orașul a căzut în mîna armatei populare. 6. (Adesea complinit prin «în genunchi», «cu rugăminte» etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i arăta supunere sau a-i cere iertare ori ajutorare; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. Au înțeles că trebuie să cadă la mila împăratului. SADOVEANU, despre P. 40. N-a rămas om știutor de carte pe valea aceea, căruia Ilinca să nu-i cadă cu rugăminte, ca să-i citească răvașul lui Radu. VLAHUȚĂ, O.A. 103. Fiul împăratului și mumă-sa căzu cu rugăciune la găinăreasă, ca să se facă cum era la nuntă. ISPIRESCU, L. 311. Ce-oi rămas? întrebă Lăpușneanu. – Doamne! doamne! zise Moțoc căzînd în genunchi, nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre. NEGRUZZI, S. I 140. 7. A ajunge, a sosi, a nimeri, pe neașteptate sau din întîmplare, într-un Ioc sau într-o situație oarecare; a pica. Cădea între ei o informație neașteptată. SADOVEANU, P. M. 98. Femeie hăi! ia vezi de-nchipuie mai iute de cea masă, că uite, ne-o căzut la gazdă musafiri flămînzi. HOGAȘ, M. N. 228. Plecară zicîndu-i să se păzească a nu cădea în capcană. ISPIRESCU, L. 331. Am căzut la casă împărătească. CREANGĂ, P. 257. • Expresia: A cădea la (sau pe) mîna (sau mîinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva. Ei! las, Pepelea, că mi-i cădea tu la mînă. ALECSANDRI, T. 248. Care rămînea pe urmă cădea în mînile moldovenilor. NEGRUZZI, S. I 171. A cădea cu vorba = a spune ceva pe neașteptate. Așa, soro, căzu cu vorba Ceaușanca, ca din senin. DELAVRANCEA, S. 40. A cădea pe capul cuiva sau a-i cădea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit, pe neașteptate la cineva. Nu e frumos să cazi pe capul oamenilor. PAS, Z. I 71. Viu, fără Luchi... să vă cad belea pe două-trei zile. CARAGIALE, O. VII 159. A cădea cuiva drag (sau la inimă) = a-i fi cuiva pe plac, a-i deveni drag. El iar privind de săptămîni, îi cade dragă fata. EMINESCU, O. 167. • A se arunca, a se năpusti; a năvăli (asupra cuiva). Iarna călăreți moldoveni străbat codri, s-amestecă cu viforul și cad asupra cetăților. DELAVRANCEA, A. 18. Mihai cade cu o furie mare asupra armiei dușmane. BĂLCESCU, O, II 282. 8. (Complinirea introdusă, de obicei, prin greșeală, robie, grație, dizgrație, influență etc.) A cădea în... (sau sub...), a fi cuprins de... E la mijloc o femeie frumoasă pentru care ai căzut la patimă. SADOVEANU, despre P. 76. Arabul căzuse în aspră robie. MACEDONSKl, O. I 15. • (Poetic) Rămas singur între orizonturi de cîmpie, îndepărtate, Oltul cade într-un somn adînc. BOGZA, C. O. 156. • Expresia: A cădea pe gînduri = a deveni îngîndurat. Căzură toți pe gînduri. Un lemn ars și destrămat de jăratec bufni în soba înaltă. DUMITRIU, N. 182. Cu perdelele lăsate Șed la masa mea de brad, Focul pîlpîie în sobă, Iară eu pe gînduri cad. EMINESCU, O. I 105. • (Cu schimbarea construcției) Trase undița; cînd, ce să vezi: un pește mare, cu totul și cu totul de aur. Doar că nu-i căzu leșin de bucurie. ISPIRESCU, L. 380. Tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai mare între frați. CREANGĂ, A. 64. • Expresia: A-i cădea (cuiva) rău = a nu-i conveni; a nu-i plăcea; a se întîmpla ceva rău. Rîzi tu, rîzi... dar unde te duci, fără de mine rău are să-ți cadă. CREANGĂ, P. 244. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. 9. A fi, a se situa, a se afla. Într-un triunghi, înălțimea cade perpendicular pe bază. Comuna cade pe malul drept al Oltului. În limba maghiară, accentul cade pe prima silabă a cuvîntului. 1 ianuarie 1953 a căzut. într-o joi. • Expresia: A cădea în sarcina (sau în competența, în atribuțiile, în grija) cuiva = a reveni cuiva. Grija gospodăriei cade în sarcina mea. • (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși (din așezarea cărților). 10. (În expresie) A cădea la învoială sau a cădea de acord = a ajunge la înțelegere (după o discuție în contradictoriu). • (Învechit) A cădea la pace = a se împăca. II. reflexiv unipersonal A reveni (cuiva, ca parte din ceva), a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ▭ El nici pricepere n-avea să ceară simbrie cît s-ar fi căzut. RETEGANUL, P. III 28. • A ședea bine, a se potrivi. Tot ce-ar zice i se cade, tot ce face-i șade bine. EMINESCU, O. I 159. Mare nuntă se făcea, Cu nuntași nenumărați, Cum se cade la-mpărați. ALECSANDRI, P. 179. • Expresia: Așa mi se cade = așa-mi trebuie. Fă bine să-ți auzi rău, zise Gerilă. Dacă nu v-am lăsat să intrați aici înaintea mea, așa mi se cade; ba încă și mai rău. CREANGĂ, P. 253. – prezent conjuncție și: (regional) persoană 1 caz, persoană 3 cază (ISPIRESCU, U. 95). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cădea: cădeá [Atestat: COD. VOR. 92/3 / prezentul indicativ: cad, (înv) caz / Etimologie: moștenit din latinescul cado, -ere] 1 vezi A se deplasa de sus în jos, sub acțiunea gravitației Si: a pica, a se prăbuși. 2-5 vezi (Fig; despre iarnă, ger, trăsnet, seară etc.) A se lăsa. 6-9 vezi (Fig; despre iarnă, ger, trăsnet, seară etc.) A se apropia. 10 vezi (despre ape de munte) A curge repede. 11-13 vezi (despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde de pe locul de unde era fixat. 14 vezi A se lăsa în jos, continuând să fie prins Si: a atârna, a se pleca. 15 vezi A se răsturna. 16 vezi A se dărâma. 17 vezi (Îe) A cadea la pat (bolnav) A se îmbolnăvi. 18 vi (Îe) A cadea în picioare A ieși cu abilitate dintr-o situație grea. 19 vezi (Cu determinarea în genunchi, cu rugăminte etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau spre a-i arăta supunere. 20-21 vezi (Cu aceleași determinări) A ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. 22 vezi A muri (în luptă). 23-24 vezi (despre orașe, cetăți, puncte strategice etc.) A ajunge în mâna inamicului Si: a fi cucerit. 25 vezi A avea un insucces Si: a nu reuși. 26 vi (despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 27 vezi A nimeri, din întâmplare, pe neașteptate, într-un loc sau într-o situație. 28 vi (îe) A cadea cuiva (cu) drag (sau la inimă) A stârni dragostea cuiva. 29 vezi A se năpusti asupra cuiva. 30 vezi A intra în..., a fi cuprins de... 31 vezi (Îe) A cadea pe gânduri A deveni îngândurat. 32 vezi A se apuca de ceva 33-34 vezi (Îe) A-i cadea (rău) bine A (nu)-i plăcea. 35 vezi (Îe) A-i cadea cuiva buricul A pofti la ceva. 36 verb reflexiv: A se situa. 37 vezi (La ghicitul în cărți) A se arăta. 38 vezi (îe) A cadea la învoială (sau de acord) A ajunge la un acord, la o înțelegere. 39 vezi (despre femei; șîe) A cadea la pat A accepta să întrețină relații sexuale. 40-41 verb reflexiv:i A (se) cuveni (3). 42 verb reflexiv:u A-i ședea bine. 43 verb reflexiv:u A se potrivi. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂDEA: CĂDEÁ, cad, verb II. I. intranzitiv 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos; a pica. ♦ figurat (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat. 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna, a se pleca. 4. A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa. • Expresia: A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi. A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea. ♦ (Determinat prin „în genunchi”, „cu rugăminte” etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. II. intranzitiv figurat 1. A pieri, a muri (în luptă). 2. (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit. 3. A avea un insucces, a nu reuși. A căzut la examen. 4. (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 5. A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație. • Expresia: A-i cădea cuiva (cu) drag (sau la inimă) = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag. ♦ A se arunca, a se năpusti asupra cuiva. 6. A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de.... A căzut în extaz. • Expresia: A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea. 7. A se situa, a se afla. Satul cade pe malul Dunării. ♦ (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși. 8. (În expresie) A cădea la învoială (sau de acord) = a ajunge la o înțelegere. III. reflexiv unipersonal A reveni cuiva, a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ♦ A ședea bine; a se potrivi. – latina cadere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cădea: cădeá (cád, căzút), verb – 1. A se lăsa în jos, a pica. – 2. (Despre timp, precipitații) A se lăsa, a veni, a se apropia. – 4. A se arunca, a se precipita. – 5. A deceda, a sucomba. – 6. A nu reuși, a da greș. – 7. A se preda, a se da bătut. – 8. A fi înlocuit, a-și pierde funcția. – 9. A decădea, a ajunge la o situație de inferioritate. – 10. A nu rezista ispitei, a ceda. – 11. (învechit) A deveni, a ajunge într-o situație (care nu este în mod obligatoriu de inferioritate). – 12. A nimeri întîmplător, a da de cineva sau ceva. – 13. A pica pe neașteptate, a deranja. – 14. A ajunge în același punct, a coincide. – 15. A recădea, a reveni la. – 16. A suna armonios (se spune despre ritmul final al unei perioade retorice). – 17. (reflexiv, impersonal) A ședea bine; a se potrivi. – Mr. cad, cădeare; megl. cad, cădeari; istr. cǫdu. latina cadēre (Pușcariu 249; REW 1451; Candrea-Dens., 207; DAR); conform italiana cadere, prov. cazer, limba franceza choir, cat. causer, spaniolă caer, portugheză cair. Din limba franceza cheoir derivat vezi limba franceza cheance, limba franceza change › limba română șansă. Sensul 17 coincide cu italiana accadersi, abruz. accadé. La conjunctiv prezent, forma normală de persoană 2, să cazi, a dat naștere unei oscilări între formele corecte să cad, să cadă, și formele analogice să caz, să cază, ca la alte verb al căror radical se termină cu -d. conform scădea. derivat cădenie, substantiv feminin (conveniență, uz stabilit); cădere, substantiv feminin (acțiunea de a cădea; conveniență; cascadă); cădință, substantiv feminin (conveniență); căzătură, substantiv feminin (cădere; bătrîn ramolit; femeie pierdută, prostituată; tăietură de ziar, rest); căzător, adjectiv (care cade); căzut, adjectiv (înfundat în cap; potrivit; pofticios, pasionat); decădea, verb, formație neol.; precădere, substantiv feminin (prioritate, preferință). Forme diferite ale cuvantului cadea: cadeacád căzút Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂDEA: CĂDEA verb 1. a pica. (Statueta a cadea de pe etajeră; a cadea o frunză.) 2. a se dărîma, a se nărui, a pica, a se prăbuși, a se prăvăli, a se surpa, (regional) a se îmburda. (A cadea casa pe ei.) 3. a pica, a se prăbuși, a se prăvăli, a se răsturna, (rar) a se poticni. (Calul a cadea la pămint.) 4. a se prăbuși, a se prăvăli. (Apa cadea de la înălțime, formînd o cascadă.) 5. a scăpa. (Îi cadea pîinea din mînă.) 6. a sări. (I-au cadea patru nasturi de la haină.) 7. a coborî, a se lăsa, a scoborî. (cadea ceața, noaptea.) 8. a se așeza, a se așterne, a se depune, a se lăsa, a pica. (A cadea bruma peste cîmpii.) 9. a da. (A cadea o ploaie zdravănă.) 10. a (se) apleca, a atîrna, a (se) coborî, a (se) culca, a (se) curba, a (se) înclina, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, (învechit și popular) a (se) povedi, (regional) a (se) poligni, (învechit) a (se) închina. (Crengile cadea de-atîta rod.) 11. a atîrna, a curge, a spînzura. (Pârul îi cadea pe spate.) 12. a eșua, a pica. (A cadea la examen.) 13. a muri, a pieri. (A cadea la datorie, în luptă.) 14. a se nimeri, a pica, a se potrivi, (popular) a se brodi. (Sărbătoarea a cadea într-o sîmbătă.) 15. a i se potrivi, a-i ședea, a-i veni. (Haina îi cadea bine.) 16. a cadra, a se cuveni, a trebui, (învechit) a se dostoi, a privi. (Nu se cadea să faci asta!) 17. a se cere, a se cuveni, a se impune, a trebui, (învechit și popular) a căuta. (Se cadea să procedăm astfel...) 18. a se cuveni, a (se) putea. (Se cadea ca noi să stăm pasivi?) 19. a i se cuveni, a-i reveni, (învechit și regional) a-i veni. (Dă-mi partea care mi se cadea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cădea: cădeá (a cadea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cad, persoana întâi plural: noi cădém, persoana a doua plural: voi cădéți; conjunctiv prezent 3 să cádă; imperativ persoana a doua singular: tu cazi, persoana a doua plural: voi cădéți; gerunziu căzấnd; participiu căzút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cădea: cădeá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cad, persoana întâi plural: noi cădém, persoana a doua plural: voi cădéți; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural cádă, imperativ persoana a doua singular: tu cazi, persoana a doua plural: voi cădéți; participiu căzút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cadea: cadeá substantiv feminin [Atestat: VARONE, despre 32 / Plural: cadeaele / Etimologie: nct] (Reg) 1 Horă repede care se joacă în amândouă părțile. 2 Melodie după care se execută acest dans (1). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CĂDEA: CĂDEÁ verb vezi afla, arunca, azvârli, fi, găsi, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, situa, tăbărî, veni, zvârli. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cădea: cădea verb vezi AFLA. ARUNCA. AZVÎRLI. FI. GĂSI. NĂPUSTI. NĂVĂLI. PRECIPITA. REPEZI. SĂRI. SITUA. TĂBĂRÎ. VENI. ZVÎRLI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CĂDEA: CĂDEA (a), verb 1. Cadejos, Gh., mold. (RI VIII 139; Sur XXII). 2. Cadehrib, Ș. <Sur XIV). 3. Cădere, fam., act., Iași. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru cădea: cădea, cad vezi i. (argoul lumii interlope) a fi arestat, a ajunge în închisoare. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A CADEA CU CURU N PULA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cădea Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cădea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 17 vezi Îe A cădea la pat bolnav A se îmbolnăvi. 18 vi Îe A cădea în picioare A ieși cu abilitate dintr-o situație grea. 28 vi îe A cădea cuiva cu drag sau la inimă A stârni dragostea cuiva. 31 vezi Îe A cădea pe gânduri A deveni îngândurat. 32 vezi A se apuca de ceva 33-34 vezi Îe A-i cădea rău bine A nu-i plăcea. 35 vezi Îe A-i cădea cuiva buricul A pofti la ceva. 38 vezi îe A cădea la învoială sau de acord A ajunge la un acord, la o înțelegere. 39 vezi despre femei; șîe A cădea la pat A accepta să întrețină relații sexuale. Statueta a cădea de pe etajeră; a cădea o frunză. A cădea casa pe ei. Calul a cădea la pămint. Apa cădea de la înălțime, formînd o cascadă. Îi cădea pîinea din mînă. I-au cădea patru nasturi de la haină. Cădea ceața, noaptea. A cădea bruma peste cîmpii. A cădea o ploaie zdravănă. Crengile cădea de-atîta rod. Pârul îi cădea pe spate. A cădea la examen. A cădea la datorie, în luptă. Sărbătoarea a cădea într-o sîmbătă. Haina îi cădea bine. Nu se cădea să faci asta! 17. Se cădea să procedăm astfel. Se cădea ca noi să stăm pasivi? 19. Dă-mi partea care mi se cădea. Statueta a cădea de pe etajeră. Calul a cădea la pământ. Apa cădea de la înălțime, formând o cascadă. Îi cădea pâinea din mână. I-au cădea patru nasturi de la haină. A cădea bruma peste câmpii. A cădea o ploaie zdravănă. A cădea la examen. A cădea la datorie. Sărbătoarea a cădea într-o sâmbătă. Se cădea ca noi să stăm pasivi? 19. Cădeá a cădea verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cad, persoana întâi plural: noi cădém, persoana a doua plural: voi cădéți; conjunctiv prezent 3 să cádă; imperativ persoana a doua singular: tu cazi, persoana a doua plural: voi cădéți; gerunziu căzấnd; participiu căzút. Cadeá substantiv feminin [Atestat: VARONE, despre 32 / Plural: cădeaele / Etimologie: nct] Reg 1 Horă repede care se joacă în amândouă părțile. |
GRAMATICA cuvântului cădea? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cădea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cădea poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cădea? Vezi cuvântul cădea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cădea?[ că-dea ] Se pare că cuvântul cădea are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cădea Inţelegi mai uşor cuvântul cădea dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeA cădea bolnav la pat = a se îmbolnăvi greu A cădea în picioare = a ieși bine dintr-o situație grea A cădea din sau, regional, de pe picioare sau de-a-n picioarele = a nu mai putea sta de oboseală, a fi mort de oboseală A cădea la sau pe mîna sau mîinile cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva A cădea cu vorba = a spune ceva pe neașteptate A cădea pe capul cuiva sau a-i cădea cuiva belea pe cap = a veni nedorit, pe neașteptate la cineva A cădea cuiva drag sau la inimă = a-i fi cuiva pe plac, a-i deveni drag A cădea pe gînduri = a deveni îngîndurat A-i cădea cuiva rău = a nu-i conveni; a nu-i plăcea; a se întîmpla ceva rău A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii A cădea în sarcina sau în competența, în atribuțiile, în grija cuiva = a reveni cuiva În expresie A cădea la învoială sau a cădea de acord = a ajunge la înțelegere după o discuție în contradictoriu Învechit A cădea la pace = a se împăca Așa mi se cade = așa-mi trebuie A cădea bolnav la pat = a se îmbolnăvi A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea A-i cădea cuiva cu drag sau la inimă = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea În expresie A cădea la învoială sau de acord = a ajunge la o înțelegere |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cădea |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de prăpădenie sau de prăpădenia pământului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
