|
Buşi [ bu-şi ] VEZI SINONIME PENTRU buşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a busi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a busi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a buși (forma la infinitiv) A buși conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘÍ2, bușesc, verb IV. tranzitiv 1. A lovi (cu pumnul), a izbi. Parcă dacă s-ar pune toți, ori numai cîțiva... n-ar fi în stare să-l bușească, să-l betegească și să-l arunce peste uluci? PAS, L. I 81. M-a tras de păr, m-a bușit cu pumnii. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 326. Dar aista al nostru, fiind fecior în putere... l-a bușit și l-a trîntit pe acela de nici n-a avut ce face cu el. SADOVEANU, N. forme 155. • intranzitiv Bouțul bușea în ușă ca un berbecuț. MIHALE, O. 504. (figurat) Transportul nu putuse porni dintr-o vîlcea din apropierea cîmpului de bătaie decît după amiază, tîrziu, căci toată ziua turcii bușiseră în dreapta și în stînga cu tunurile. PAS, L. I 323. 2. A împinge (pe cineva) cu putere, a îmbrînci, a trînti. verb reflexiv:ai să te bușească cei nandralăi, prin omăt? CREANGĂ, A. 41. • Expresia: A-l buși pe cineva rîsul = a-l apuca pe cineva un rîs nestâpînit. Mă buși un rîs nebun și, rîzînd, mă dusei lîngă Floricica. HOGAȘ, M. N. 47. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘI1 substantiv masculin plural (Numai în locuţiune adverbiala) În patru buși = sprijinit pe mîini și pe picioare, în patru labe. [Copiii mici] se lăsau încet-încet și rîdeau iar, cînd se vedeau în patru buși la pămînt, scăpați de amețeala statului în picioare. SANDU-ALDEA, U. P. 160. (În legătură cu verbe de mișcare) De-a bușilea (sau bușite, bușele) = pe brînci. Cățărîndu-se din stei în stei, mai d-a bușele... se urcă deasupra muntelui. ISPIRESCU, L. 195. – Forme gramaticale: bușilea, bușile, bușele. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buși: bușí [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 109/2 / prezentul indicativ: busi șesc / Etimologie: bg бyшъ] 1 vti A lovi (cu pumnul) Si: a izbi. 2 verb tranzitiv: A împinge pe cineva cu putere. 3 verb tranzitiv: (Pfm; îe) A busi râsul pe cineva A izbucni în râs. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A BUȘI: A BUȘÍ a busiésc tranzitiv 1) A bate îndelung și înăbușit cu pumnii; a buchisi. 2) fam. A izbi brusc (cu mâinile); a împinge cu putere; a îmbrânci. /<bulg. bușa, limba sârbă bušiti Forme diferite ale cuvantului a busi: a busiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘÍ2, bușesc, verb IV. tranzitiv și intranzitiv A lovi (cu pumnul), a izbi. ♦ tranzitiv A împinge pe cineva cu putere; a îmbrânci, a trânti. – Din limba bulgară bușa, sârbo-croată bušiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘÍ, bușesc, verb IV. tranzitiv și intranzitiv A lovi (cu pumnul), a izbi. ♦ tranzitiv A împinge pe cineva cu putere; a îmbrânci, a trânti. – Din limba bulgară bușa, limba sârbă bušiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘÍ2, bușesc, verb IV. tranzitiv și intranzitiv A lovi (cu pumnul), a izbi. ♦ tranzitiv A împinge pe cineva cu putere; a îmbrânci, a trânti. – Din buși1. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘI1 substantiv masculin plural (În expresie) În patru buși = în patru labe. De-a bușilea = pe brânci. [Formă gramaticală: (în expresie) bușilea] – Din buși2. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buși: bușí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea bușeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural bușeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buși: bușí (a busi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea bușeá; conjunctiv prezent 3 să bușeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUȘI: BUȘI busi m. la plural 1): În patru busi în patru labe. 2): De-a bușilea târându-se pe brânci. /v. a buși Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru buși: buși verb vezi GHIONTI. IZBI. ÎMBOLDI. ÎMBRÎNCI. ÎMPINGE. ÎNGHIONTI. TRÎNTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buși: buși substantiv masculin plural Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A BUSI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL buși Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului buși dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 109/2 / prezentul indicativ: buși șesc / Etimologie: bg бyшъ] 1 vti A lovi cu pumnul Si: a izbi. 3 verb tranzitiv: Pfm; îe A buși râsul pe cineva A izbucni în râs. A BUȘÍ bușiésc tranzitiv 1 A bate îndelung și înăbușit cu pumnii; a buchisi. Bușí a buși verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea bușeá; conjunctiv prezent 3 să bușeáscă. BUȘI buși m. La plural 1: În patru buși în patru labe. |
GRAMATICA cuvântului buși? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului buși. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul buși poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE buşi? Vezi cuvântul buşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul buşi?[ bu-şi ] Se pare că cuvântul buşi are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL buși Inţelegi mai uşor cuvântul buși dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A-l buși pe cineva rîsul = a-l apuca pe cineva un rîs nestâpînit BUȘI1 substantiv masculin plural Numai în locuţiune adverbiala În patru buși = sprijinit pe mîini și pe picioare, în patru labe În legătură cu verbe de mișcare De-a bușilea sau bușite, bușele = pe brînci BUȘI1 substantiv masculin plural În expresie În patru buși = în patru labe De-a bușilea = pe brânci |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL buși |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune conjuncție ca atare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|