eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a bricheta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Brichetă [ bri-che-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU brichetă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a bricheta în mai multe dicționare

Definițiile pentru a bricheta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a bricheta
Verbul: a bricheta (forma la infinitiv)
A bricheta conjugat la timpul prezent:
  • eu brichetez
  • tu brichetezi
  • el ea brichetează
  • noi brichetăm
  • voi brichetați
  • ei ele brichetează
VEZI VERBUL a bricheta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin

1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare.

2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor.

– Din limba franceza briquette.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BRICHETĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin

1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare.

2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor.

– Din limba franceza briquette.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BRICHETĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin (De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Produs obținut prin presarea pulberii sau a părților mărunte ale unor materiale, în formă paralelipipedică (ca o cărămidă) sau în formă ovoidală, spre a fi mai ușor transportate, prelucrate sau întrebuințate. Brichete de cocs. Brichete de minereu. Soba a fost încălzită cu brichete.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BRICHETĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ substantiv feminin

1. Produs de formă paralelipipedică, ovoidală etc., obținut prin presarea pulberii de cărbune sau minereu.
       • Brichetă furajeră = produs obținut prin tocarea, amestecarea și comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri.

2. Aparat de buzunar pentru aprins țigările. [< limba franceza briquet, briquette].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BRICHETĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ1 substantiv feminin

1. produs obținut prin presarea unui material granular (cărbune, minereu), pește înghețat etc.

2. produs furajer prin comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri tocate și amestecate. (< limba franceza briquette)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

BRICHETĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin Produs obținut din aglomerarea prin presiune a pulberii unor materiale în formă paralelipipedică sau ovoidală, spre a fi mai ușor transportate sau întrebuințate. Brichete de cărbune.

– în franceză briquette.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BRICHETA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRICHETA:
BRICHETÁ, brichetez, verb

I. tranzitiv A face brichete2 (de cărbune, de minereu etc.). (reflexiv pasiv) Pulberea de cărbune se brichetează prin simplă presare (la rece sau la cald) sau cu adăugare de gudron.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

brichetă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brichetă:
brichétă2 substantiv feminin [Atestat: DA / Etimologie: franceza briquette] 1 Bucată de combustibil, din praf de cărbune aglutinat și turnat în diferite forme. 2 (Îs)

– furajeră Nutreț combinat, presat în mașini speciale.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

bricheta
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bricheta:
bricheta verb tranzitiv: [Atestat: LTR2 / prezentul indicativ: bricheta téz / Etimologie: brichetă] 1 A face brichete1. 2 A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

brichetă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru brichetă:
brichétă (brichéte), substantiv feminin –

1. Mic aparat pentru aprins țigările. –

2. Aglomerat de carbon. Confuzie a două cuvinte limba franceza , briquet și briquette.
Forme diferite ale cuvantului bricheta: brichéte

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

A BRICHETA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A BRICHETA:
A BRICHETÁ a brichetaéz tranzitiv (materiale mărunte sau pulverulente) A face brichete (prin presare); a comprima în formă de brichetă. /<fr. briqueter
Forme diferite ale cuvantului a bricheta: a brichetaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BRICHETĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ1 brichetae f Aparat (de buzunar) care produce foc și servește, mai ales, la aprinsul țigărilor. bricheta cu gaz. bricheta cu benzină. /<fr. briquet
Forme diferite ale cuvantului bricheta: brichetae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BRICHETA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRICHETA:
BRICHETÁ, brichetez, verb

I. tranzitiv A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.

– Din limba franceza briqueter.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BRICHETA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRICHETA:
BRICHETÁ, brichetez, verb

I. tranzitiv A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.

– Din limba franceza briqueter.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BRICHETĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ2 brichetae forme Produs de formă geometrică regulată, obținut prin presarea unor materiale mărunte sau pulverulente. /<fr. briquette
Forme diferite ale cuvantului bricheta: brichetae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

brichetă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brichetă:
brichétă1 substantiv feminin [Atestat: DA ms / Plural: brichetate / Etimologie: franceza briquet] Obiect de dimensiuni mici care servește la aprinderea țigărilor.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BRICHETĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările).

– Din limba franceza briquet.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BRICHETĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHETĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările).

– Din limba franceza briquet.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BRICHETĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările.

– în franceză briquet.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BRICHETĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHETĂ substantiv (popular) aprinzătoare, (regional) scăpărătoare. (Și-a aprins țigara cu bricheta.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BRICHETĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ2 substantiv feminin aparat de buzunar pentru aprins țigările. (< limba franceza briquet)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

BRICHETĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ:
BRICHÉTĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

bricheta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bricheta:
brichetá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu brichetéz, persoana a treia singular: el / ea și plural bricheteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

BRICHETA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRICHETA:
BRICHETÁ, brichetez, verb

I. tranzitiv A face brichete2.

– în franceză briqueter.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BRICHETA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETA:
BRICHETÁ verb

I. trecut A face brichete (1). [< limba franceza briqueter].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BRICHETA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETA:
BRICHETÁ verb trecut a face brichete1 (1). (< limba franceza briqueter)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

brichetă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brichetă:
brichétă (aparat, produs presat) substantiv feminin, plural brichéte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

brichetă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brichetă:
brichétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat brichétei; plural brichéte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bricheta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bricheta:
brichetá (a bricheta) verb, indicativ prezent 3 bricheteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A BRICHETA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bricheta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bricheta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Bricheta verb tranzitiv: [Atestat: LTR2 / prezentul indicativ: bricheta téz / Etimologie: brichetă] 1 A face brichete1.
A BRICHETÁ brichetaéz tranzitiv materiale mărunte sau pulverulente A face brichete prin presare; a comprima în formă de brichetă.
BRICHÉTĂ1 brichetae f Aparat de buzunar care produce foc și servește, mai ales, la aprinsul țigărilor.
Bricheta cu gaz.
Bricheta cu benzină.
BRICHÉTĂ2 brichetae forme Produs de formă geometrică regulată, obținut prin presarea unor materiale mărunte sau pulverulente.
Brichétă1 substantiv feminin [Atestat: DA ms / Plural: brichetate / Etimologie: franceza briquet] Obiect de dimensiuni mici care servește la aprinderea țigărilor.
Și-a aprins țigara cu bricheta.
Și-a aprins țigara cu bricheta.
Brichetá a bricheta verb, indicativ prezent 3 bricheteáză.

GRAMATICA cuvântului bricheta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bricheta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bricheta poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul bricheta sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul bricheta se conjugă: ei ele bricheteáză
  • group icon La plural substantivul brichetă are forma: brichéte

CUM DESPART ÎN SILABE brichetă?
Vezi cuvântul brichetă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brichetă?
[ bri-che-tă ]
Se pare că cuvântul brichetă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL bricheta
Inţelegi mai uşor cuvântul bricheta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
În sintagma Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor
În sintagma Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor
Brichetă furajeră = produs obținut prin tocarea, amestecarea și comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bricheta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A tăcea din gură?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
poliție
dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare
a nu mai vorbi nimic
cu grămada, cu toptanul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app