 | as |
|
| Benchetui [ ben-che-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU benchetui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a benchetui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a benchetui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a benchetui (forma la infinitiv) A benchetui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BENCHETUI: BENCHETUÍ, benchetuiesc, verb IV. intranzitiv A petrece în ospețe, în chefuri; a chefui. Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. -Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. forme 70. S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53. Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521. Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BENCHETUI: BENCHETUI verb a chefui, a petrece, a prăznui, (învechit și popular) a (se) ospăta, (Moldova și Bucovina) a mesi, (prin nordul Transilvania și prin Maramures) a mulătui. (Au benchetui toată noaptea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru benchetui: benchetuí [Atestat: NECULCE, ap. LET. II 346/19 / V: beic- / prezentul indicativ: benchetuiesc/ Etimologie: benchet + -ui] 1 vi (Fam) A chefui. 2 verb tranzitiv: (Îvr) A-i face cuiva o primire sărbătorească, cu mese de gală. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru benchetui: benchetuí (a benchetui) (familial) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele benchetuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea benchetuiá; conjunctiv prezent 3 să benchetuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru benchetui: benchetuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele benchetuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea benchetuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural benchetuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A BENCHETUI: A BENCHETUÍ a benchetuiiésc intranzitiv popular A petrece la un benchet; a chefui. [silabe -che-tu-i] /benchet + sufix a benchetuiui Forme diferite ale cuvantului a benchetui: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BENCHETUI: BENCHETUÍ, benchetuiesc, verb IV. intranzitiv A petrece în ospețe; a chefui. – Din benchet. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BENCHETUI: BENCHETUÍ, benchetuiesc, verb IV. intranzitiv (familial) A chefui. – Benchet + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BENCHETUI: BENCHETUÍ, benchetuiesc, verb IV. intranzitiv (familial) A chefui. – Benchet + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A BENCHETUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BENCHETUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului benchetui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Au benchetui toată noaptea. II 346/19 / V: beic- / prezentul indicativ: benchetuiesc/ Etimologie: benchet + -ui] 1 vi Fam A chefui. Benchetuí a benchetui familial verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele benchetuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea benchetuiá; conjunctiv prezent 3 să benchetuiáscă. A BENCHETUÍ benchetuiiésc intranzitiv popular A petrece la un benchet; a chefui. [silabe -che-tu-i] /benchet + sufix benchetuiui. |
GRAMATICA cuvântului BENCHETUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului benchetui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BENCHETUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE benchetui? Vezi cuvântul benchetui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul benchetui?[ ben-che-tu-i ] Se pare că cuvântul benchetui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BENCHETUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: vântură-lume1 sau vântură-țară substantiv masculin invariabil?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
