 | as |
|
| Manivelă [ ma-ni-ve-lă ] VEZI SINONIME PENTRU manivelă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a avea manivela în mai multe dicționareDefinițiile pentru a avea manivela din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVÉLĂ, manivele, substantiv feminin Pîrghie care servește la mînuirea unui mecanism, la rotirea unui arbore sau la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie (și invers) etc. Răsucea fără nici un entuziasm manivela. C. PETRESCU, Î. II 121. Manivela semnalului nu se poate trage decît rupîndu-se ața înnodată și cu nodul plumbuit. CARAGIALE, M. 127. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVÉLĂ substantiv feminin Mâner de lemn sau de fier (încovoiat astfel încât să formeze de două ori câte un unghi drept) care servește la mânuirea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie etc. [< limba franceza manivelle]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVÉLĂ, manivele, substantiv feminin Pârghie (cotită sau curbă) care servește la acționarea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie (și invers) etc. – Din limba franceza manivelle. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVÉLĂ, manivele, substantiv feminin Pârghie (cotită sau curbă) care servește la acționarea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie (și invers) etc. – Din limba franceza manivelle. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru manivelă: manivélă (manivéle), substantiv feminin – Un fel de mîner cu care se face mișcarea de rotație. în franceză manivelle, poate parțial prin intermediul limba turcă manivela, conform italiana manovella, de unde limba neogreacă μανοβέλα. Forme diferite ale cuvantului manivela: manivéle Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVÉLĂ substantiv feminin pârghie îndoită în unghi drept, care servește la mânuirea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie etc. (< limba franceza manivelle) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVÉLĂ manivelae forme Pârghie curbată care servește la imprimarea unei mișcări de rotație a unui mecanism. /<fr. manivelle Forme diferite ale cuvantului manivela: manivelae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MANIVELĂ: MANIVELĂ substantiv (tehnic) 1. (învechit) sucitor. (manivela la o mașină.) 2. cocîrlă, crivală, (regional) coacă, vîrtej. (manivela la joagăr.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru manivelă: manivelă forme bucată de fler sau de lemn ce servă a face să se învârtească o osie. (= limba franceza manivelle). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru manivelă: manivélă substantiv feminin, genitiv dativ articulat manivélei; plural manivéle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru manivelă: manivélă substantiv feminin, genitiv dativ articulat manivélei; plural manivéle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru manivelă: manivelă, manivele substantiv feminin (peiorativ) onanist. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a avea manivelă: a avea manivelă expresie a se masturba Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A AVEA MANIVELA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a avea manivelă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a avea manivelă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MANIVÉLĂ a avea manivelăe forme Pârghie curbată care servește la imprimarea unei mișcări de rotație a unui mecanism. A avea manivelă la o mașină. A avea manivelă la joagăr. A avea manivelă la o mașină. |
GRAMATICA cuvântului a avea manivelă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a avea manivelă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a avea manivelă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE manivelă? Vezi cuvântul manivelă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul manivelă?[ ma-ni-ve-lă ] Se pare că cuvântul manivelă are patru silabe |
La plural substantivul manivelă are forma: manivéle