 | as |
|
| Căutare [ că-u-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU căutare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a avea cautare în mai multe dicționareDefinițiile pentru a avea cautare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂUTARE: CĂUTÁRE, căutări, substantiv feminin I. Acțiunea de a căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. Dăduse poruncă să pornească în căutarea blestematului care îi făcuse de rușine. PAS, Z. I 227. Literaturile decadente... n-au alte caracteristici fundamentate decît: ca formă, căutarea de efecte puternice, sunătoare; ca fond, un egoism neînfrînt și o completă nepăsare de toate suferințele. IONESCU-RION, C. 104. Cuget a mă duce întru căutarea acestor tîlhari de zmei. ISPIRESCU, L. 219. O capră ce-mi rămăsese Și prin crînguri se dusese O luai la căutare Cît e ziulica mare. ALECSANDRI, P. P. 265. 2. Îngrijire. În grajdiul împăratului se afla acum un cal mai mult. Acestuia îi trebuia mai multă căutare decît la toți ceilalți cai. SBIERA, P. 76. ♦ Tratament sau îngrijire medicală. Spitalul... era un așezămînt model de curățenie, căutare și belșug. BART, E. 313. 3. (Învechit) îngrijire, administrare a unui bun material. Își făcuse un nume așa de bun în specialitatea de căutare de moșie, încît trecea epistat de la o moșie la alta. GHICA S.302. 4. (Învechit) Inspecție, examinare. La începutul lui iulie 1597 el făcu căutare armiei sale, care era de 15.000 oameni, și dete de fiecare ostaș cîte cinci talere. BĂLCESCU, O. II 175. 5. Privire. (în forma cătare) Era și fată mare Și mîndră de-a cătare, Și-apoi pe lîngă toate Și fată de-mpărat. COȘBUC, P. 1 277. ♦ Felul cum se uită cineva, căutătură. În ochii bătrînului sclipea o căutare ciudată. POPA, vezi 85. (În forma cătare) Sub arzînda ei cătare Mugurii îmbobocesc. BOLINTINEANU, O. 113. 6. (În forma cătare, în expresie) A lua pușca la (sau în) cătare = a duce arma la ochi (pentru a trage). Luă pușca în cătare, ținti capul ce se pleca spre raclă. GALACTION, O. I 259. Ca într-un fulger el ia pușca la cătare și trage! ODOBESCU, S. III 42. A lua (pe cineva) la cătare = a ochi (pe cineva) cu arma. Cu trei poteri se-ntîlnea, Care ni-l înconjura, Și ți-i lua la cătare Cînd cu puști, cînd cu pistoale. TEODORESCU, P. P. 589. II. 1. (În expresie) A avea căutare = a se bucura de considerație, de vază, de trecere. El avea acuma la împăratul mult mai mare trecere și căutare. SBIERA, P. 76. • (Cu altă construcție: în forma cătare) Va fi om cu vază și cu cătare printre ai săi. VLAHUȚĂ, O. A. 104. 2. Preț bun, trecere. Toate roadele țării se făcuseră și aveau căutare. GALACTION, O. I 260. Productele au avut căutare în tot timpul anului. I. IONESCU, M. 355. – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-ta-). – Variantă: cătáre (ODOBESCU, S. III 42) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căutare: căutare substantiv feminin [Atestat: LET. III, 193/2 / P: că-ucautare / V: cătcautare, cotcautare / Plural: cautaretări / Etimologie: căuta] 1 Interesare. 2 Ocupare cu ceva Si: căutat1 (2), căutătură (2). 3 Preocupare. 4 Obsedare. 5 Îngrijire de ceva Si: căutat1 (5), căutătură (5). 6 Îngrijire a cuiva Si: căutat1 (6), căutătură (6). 7 Îngrijorare pentru cineva Si: căutat1 (7), căutătură (7). 8 (Spc; înv) Acordare de îngrijiri medicale unui bolnav Si: căutat1 (8), căutătură. 9 (Înv) Efectuare a vizitei medicale Si: căutat1 (9), căutătură (9). 10 (Înv) Tratare. 11 Descântare. 12 Supraveghere. 13 Pază. 14 (Înv) Primire cu ospitalitate Si: căutat1 (14), căutătură (14). 15 Adăpostire a călătorilor Si: căutat1 (15), căutătură (15). 16 Îngrijire cu atenție a unei moșii Si: căutat1 (16), căutătură (16). 17 Administrare. 18 (Înv) Atenție. 19 Strădanie. 20 Năzuință. 21 Tendință. 22 Examinare. 23 Observare. 24 Iscodire. 25 Înfățișare. 26 Studiu al unei afaceri Si: căutat1 (26), căutătură (26). 27-28 (Jur; înv) Cercetare (11-12). 29 Îndreptare a ochilor către ceva Si: căutat1 (29), căutătură (29). 30 (Pex) Privire către ceva Si: căutat1 (30), căutătură (30). 31 (Înv) Înfățișare asemănătoare cu ceva Si: căutat1, căutătură (31) 32 (Înv) Așezare cu fața spre ceva Si: căutat1 (32), căutătură. 33 (Înv; pan) Situare a unui obiect spre... Si: căutat1 (33), căutătură (33). 34 (Înv) Îndreptare într-o direcție Si: căutat1 (34), căutătură (34). 35 Relaționare. 36 Referire. 37 Considerare. 38 Luare în seamă Si: căutat1 (38), căutătură (38). 39 Urmărire. 40 Influențare. 41 Încercare de a găsi ceva ascuns (sau pierdut) Si: căutat1 (41), căutătură (41). 42 Urmărire a vânatului Si: căutat1 (42), căutătură (42), cercetare (9), cercetat1 (9), cercetătură (9). 43 Percheziționare. 44 Ghicire a viitorului Si: căutat1 (44), căutătură (44). 45 Încercare de a procura ceva Si: căutat1 (45), căutătură (45). 46 Proprietate a unei mărfi de a fi cerută de mulți cumpărători Si: căutat1 (46), căutătură (46). 47 (Înv) Încasare a unor impozite Si: căutat1 (47), căutătură (47). 48 Vindere. 49 Cerere. 50 Frecventare. 51 Trebuință. 52 Ochire. 53 (Pex; îf cătare) Cui de la capătul țevii armei care servește la țintit. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂUTARE: CĂUTÁRE, căutări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; p. restr. tratament sau îngrijire medicală. 3. (învechit) Administrare a unui bun material. 4. (învechit) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. • Expresia: A avea căutare = (despre oameni) a se bucura de considerație; (despre mărfuri) a fi solicitat. [ pronunție: că-u-. – Variante: (popular) cătáre substantiv feminin] – vezi căuta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂUTARE: CĂUTÁRE, căutări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; p. restr. tratament sau îngrijire medicală. 3. (învechit) Administrare a unui bun material. 4. (învechit) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. • Expresia: A avea căutare = (despre oameni) a se bucura de considerație; (despre mărfuri) a fi solicitat. [ pronunție: că-u-. – Variante: (popular) cătáre substantiv feminin] – vezi căuta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂUTARE: CĂUTÁRE, căutări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; (prin restricție) tratament sau îngrijire medicală. 3. (învechit) Administrare a unui bun material. 4. (învechit) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. • Expresia: A avea căutare = a se bucura de considerație. [Variante: (popular) cătáre substantiv feminin] Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂUTARE: CĂUTARE s. 1. cotrobăială, cotrobăire, cotrobăit, scotoceală, scotocire, scotocit. (Termină cu cautare!) 2. cerere. (cautare de marfă.) 3. preț. (O marfă care are cautare.) 4. afectare, artificialitate, emfază, grandilocvență, manierism, patos, prețiozitate, retorism. (cautare în stilul cuiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂUTARE: CĂUTÁRE cautareări forme 1) vezi A CĂUTA. 2) Cercetare a locului cu scopul de a găsi pe cineva sau ceva. 3) Îngrijire medicală. 4): A avea cautare a se bucura de considerație; a avea trecere. /v. a cauta Forme diferite ale cuvantului cautare: cautareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru căutare: căutare forme 1. lucrarea de a căuta; 2. trecere, vânzare: marfă cu multă căutare; 3. îngrijire; 4. revistă militară: făcu căutarea armatei sale BĂLC. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru căutare: căutáre forme Acțiunea de a căuta. Preț, considerațiune: marfă cu căutare. Vechĭ. Revistă (inspecțiune) militară. vezi vileag. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a avea căutare: a avea căutare expresie (despre un produs comercial) a se vinde bine, a avea succes la cumpărători: a fi la modă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru căutare: căutáre substantiv feminin (silabe că-u-), genitiv dativ articulat căutării; plural căutări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căutare: căutáre (că-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat căutắrii; plural căutắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A AVEA CAUTARE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL căutare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului căutare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 193/2 / P: că-ucăutare / V: cătcăutare, cotcăutare / Plural: căutaretări / Etimologie: căuta] 1 Interesare. Termină cu căutare! 2. Căutare de marfă. O marfă care are căutare. Căutare în stilul cuiva. Termină cu căutare! 2. Căutare de marfă. O marfă care are căutare. Căutare în stilul cuiva. CĂUTÁRE căutareări forme 1 vezi A CĂUTA. 4: A avea căutare a se bucura de considerație; a avea trecere. |
GRAMATICA cuvântului căutare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului căutare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul căutare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE căutare? Vezi cuvântul căutare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căutare?[ că-u-ta-re ] Se pare că cuvântul căutare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL căutare Inţelegi mai uşor cuvântul căutare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn forma cătare, în expresie A lua pușca la sau în cătare = a duce arma la ochi pentru a trage A lua pe cineva la cătare = a ochi pe cineva cu arma În expresie A avea căutare = a se bucura de considerație, de vază, de trecere A avea căutare = despre oameni a se bucura de considerație; despre mărfuri a fi solicitat A avea căutare = despre oameni a se bucura de considerație; despre mărfuri a fi solicitat A avea căutare = a se bucura de considerație |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL căutare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A o scoate la capăt cu ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul căutare are forma: căutări
