eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a ascunde


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Ascunde [ as-cun-de ]
VEZI SINONIME PENTRU ascunde PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a ascunde în mai multe dicționare

Definițiile pentru a ascunde din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a ascunde
Verbul: a ascunde (forma la infinitiv)
A ascunde conjugat la timpul prezent:
  • eu ascund
  • tu ascunzi
  • el ea ascunde
  • noi ascundem
  • voi ascundeți
  • ei ele ascund
VEZI VERBUL a ascunde CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASCUNDE:
ASCÚNDE, ascund, verb

III. tranzitiv (Uneori cu determinări introduse prin prepoziție «de» sau «înaintea», mai rar la dativ, indicînd persoana din fața căreia sau de teama căreia sustragem ceva)

1. A sustrage intenționat vederii, a pune într-un loc ferit, unde să nu poată fi văzut sau găsit. De ce ascunzi ziarele? DUMITRIU, B. forme 32. Unele își ascunseseră busuioc în sîn sau sub brîu, încît încăperea mirosea a grădină. CAMILAR, TEM. 54.
       • figurat Nu poți ascunde rînduielile firii. DEȘLIU, G. 57.
       • reflexiv Eu mergeam la plug în laz, Și cînd trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut COȘBUC, P. I 49. Se făcu un lup și se ascunse sub pod. ISPIRESCU, L.

13. Vai de mine, moș Nichifor, unde să mă ascund eu? CREANGĂ, P. 120. Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! EMINESCU, O. I 149. Ades copila mîndră, vioaie, De soare-n păru-i se ascundea. ALECANDRI, P. I 20.
       • Expresia: A se ascunde după deget = a căuta să-și tăinuiască o vină evidentă.
       • (Determinarea introdusă prin prepoziție «de» arată lucrul pe care verb reflexiv:em să-l sustragem vederii) Zi și noapte l-a vegheat... într-o zi el o videa Că de plîns se ascundea Și cu jale-așa-i zicea. ALECSANDRI, P. P. 112.
♦ (Uneori cu determinări introduse prin prepoziție «cu», indicînd instrumentul acțiunii) A sustrage (ceva) fără voie vederii, a acoperi neintenționat, a pune la adăpost de priviri. Zidul din fund [al camerei] își ascunsese igrasia după un covor. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 18. Ca mînile-amîndouă eu fața îmi ascund Și-ntăia dată-n viață un plîns amar mă-neacă. EMINESCU, O. I 91. [Oștenii] cu lancea căngiuită în gloată pătrundeau... Și trupurile moarte cu trupuri le-ascundeau. ALECSANDRI, P. III 224. reflexiv (Uneori cu determinări introduse prin prepoziție «cu», indicînd lucrul ascuns) Ca peria de deasă, fir lîngă fir, răsare Și se ridică holda, pămîntul trist s-ascunde. ANGHEL-IOSIF, C. M. I

11. Luna se ascunsese. NEGRUZZI, S. I 57. De peste mijlocul lui [al calului] spînzură o învălitoare, sub care se ascunde cu capul flăcăul. ȘEZ. III 182.

2. (Complementul este un abstract: faptă, gînd, sentiment etc.) A face să nu fie cunoscut, știut, înțeles de alții, a tăinui, a disimula. Spînul... nu știa cum să-și ascundă ura. CREANGĂ, P. 236. Zîmbetu-i ascunde ades suspin amar. ALECSANDRI, P. I 133.
       • absolut Mîndro, nu voi mai ascunde, Chiar dulce prietină-ta Mi-a ținut mie calea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 69.
       • reflexiv Unde-ai fost, leliță, unde? Spune, nu te mai ascunde. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 403.

– Forme gramaticale: perfectul simplu ascunsei, participiu ascuns.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ascunde
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ascunde:
ascúnde (ascúnd, ascúns), verb –

1. A pune într-un loc ferit. –

2. A tăinui.

– Mr. ascundu, ascundire, megl. șcund, istr. ascundu. latina abscondĕre (Pușcariu 139; Candrea-Dens., 97; REW 41; DAR); conform it (n)ascondere, vezi prov., vezi limba franceza escondre, cat. ascondir, vezi spaniolă, vezi portugheză asconder. participiu și perf. simplu reproduc latina absconsum, absconsi, forme paralele cu absconditum, abscondi(di), ca italiana ascoso, vezi spaniolă en ascuso, a escuso (RFE, 1919, 24). derivat ascuns, substantiv neutru (ascunzătoare); ascunsă, substantiv feminin (învechit, secret); ascunzătoare, substantiv feminin (loc în care se poate ascunde); ascunzător, adjectiv (prefăcut, care se ascunde); ascunzătură, substantiv feminin (ascunzătoare); ascunziș, substantiv neutru (loc tainic); (v-ați) ascunsele, substantiv feminin (joc de copii în care toți se ascund în afară de unul care îi caută), de la întrebarea v-ați ascuns?, interpretată ca substantiv
Forme diferite ale cuvantului ascunde: ascúnd ascún

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ASCUNDE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASCUNDE:
ASCUNDE verb

1. a (se) dosi, a (se) mistui, (rar) a (se) tăinui, (popular) a (se) piti, a (se) pitula, (regional) a (se) mătrăși, a (se) mitosi, (prin Maramures) a (se) scuti, (învechit) a (se) supune. (S-a ascunde în pădure.)

2. a se băga. (S-a ascunde sub pat.)

3. a dosi, a pune. (Spune-mi imediat unde ai ascunde banii!)

4. a-și feri. (Își ascunde ochii, privirile.)

5. a acoperi, a masca. (Perdeaua ascunde ușa.)

6. a masca, a voala. (Norii ascunde lumina soarelui.)

7. a (se) disimula, (figurat) a (se) camufla, a (se) deghiza, a (se) masca. (ascunde adevărul.)

8. a masca, a tăinui, (învechit și regional) a tăgădui, (învechit) a retăcea, (figurat) a acoperi. (Își ascunde ignoranța.)

9. a tăinui, (figurat) a înăbuși. (Și-a ascunde durerea.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ASCUNDE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASCUNDE:
ASCÚNDE, ascúnd, verb

III. tranzitiv și reflexiv A (se) sustrage vederii, a (se) pune la adăpost ca să nu poată fi văzut și găsit.
       • Expresia: (reflexiv) A se ascunde după deget = a-și ascunde o vină în chip stângaci.
♦ figurat A tăinui o faptă, un gând, un sentiment. [perfectul simplu ascunsei, participiu ascuns]

– latina abscondere.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ASCUNDE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASCUNDE:
ASCÚNDE, ascúnd, verb

III. tranzitiv și reflexiv A (se) așeza într-un loc în care să nu poată fi văzut și găsit.
♦ tranzitiv figurat A face să nu fie cunoscut, știut, înțeles de alții; a tăinui. [perfectul simplu ascunsei, participiu ascuns]

– latina abscondere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ASCUNDE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASCUNDE:
ASCÚNDE, ascund, verb

III. tranzitiv și reflexiv A (se) așeza într-un loc în care să nu poată fi văzut și găsit.
♦ tranzitiv figurat A face să nu fie cunoscut, știut, înțeles de alții; a tăinui. [perfectul simplu ascunsei, participiu ascuns]

– latina abscondere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ascunde
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ascunde:
ascúnde (a ascunde) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ascúnd, persoana întâi plural: noi ascúndem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu ascunséi, persoana întâi plural: noi ascúnserăm; conjunctiv prezent 3 să ascúndă; imperativ persoana a doua singular: tu ascúnde; gerunziu ascunzấnd; participiu ascúns
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ascunde
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ascunde:
ascúnde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ascúnd, persoana întâi plural: noi ascúndem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu ascunséi, persoana întâi plural: noi ascúnserăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural ascúndă; imperativ persoana a doua singular: tu ascúnde; participiu ascúns
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A ASCUNDE
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A ASCUNDE:
A ASCUNDE a blătui, a dosi, a mușamaliza, a palma, a pune batista pe țambal, a ține (pe cineva) sub obroc.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

A ascunde
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A ascunde:
A ascunde ≠ a arăta, a destăinui, a etala, a evidenția, a manifesta, a mărturisi
Definiție sursă: Dicționar de antonime

ascunde
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ascunde:
ascunde vezi a face să nu se vază sau să nu se auză ceva. [latina ABSCONDERE].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'A ASCUNDE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ascunde
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ascunde dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
S-a ascunde în pădure.
S-a ascunde sub pat.
Spune-mi imediat unde ai ascunde banii! 4.
Își ascunde ochii, privirile.
Perdeaua ascunde ușa.
Norii ascunde lumina soarelui.
Ascunde adevărul.
Își ascunde ignoranța.
Și-a ascunde durerea.
S-a ascunde în pădure.
S-a ascunde sub pat.
Spune-mi imediat unde ai ascunde banii! 4.
Norii ascunde lumina soarelui.
Ascunde adevărul.
Își ascunde ignoranța.
Și-a ascunde durerea.
Ascúnde a ascunde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ascúnd, persoana întâi plural: noi ascúndem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu ascunséi, persoana întâi plural: noi ascúnserăm; conjunctiv prezent 3 să ascúndă; imperativ persoana a doua singular: tu ascúnde; gerunziu ascunzấnd; participiu ascúns.

GRAMATICA cuvântului ascunde?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ascunde.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ascunde poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ascunde sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE ascunde?
Vezi cuvântul ascunde desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ascunde?
[ as-cun-de ]
Se pare că cuvântul ascunde are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ascunde
Inţelegi mai uşor cuvântul ascunde dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A se ascunde după deget = a căuta să-și tăinuiască o vină evidentă
reflexiv A se ascunde după deget = a-și ascunde o vină în chip stângaci

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ascunde

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A pune sau a atârna cuiva belciugul în nas?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
viață consacrată meditației și nu acțiunii
a avea importanță mare
a pune stăpânire pe cineva, a avea pe cineva în mână
de pază, de strajă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app