 | as |
|
| Argumenta [ ar-gu-men-ta ] VEZI SINONIME PENTRU argumenta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a argumenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a argumenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a argumenta (forma la infinitiv) A argumenta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTÁ, argumentez, verb I. Intranz A aduce argumente într-o demonstrație oarecare; a dovedi, a întări, a susține ceva prin argumente. A argumentat în mod convingător. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTÁ, argumentez, verb I. tranzitiv A susține, a întări, a dovedi, a demonstra ceva cu argumente. – Din limba franceza argumenter, latina argumentari. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTÁ, argumentez, verb I. tranzitiv A susține, a întări, a dovedi, a demonstra ceva cu argumente. – Din limba franceza argumenter, latina argumentari. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTÁ, argumentez, verb I. tranzitiv A susține, a întări, a dovedi ceva cu argumente. – în franceză argumenter (neologism din limba latină argumentare). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru argumenta: argumenta verb tranzitiv: [Atestat: MAIORESCU, L. 11 / prezentul indicativ: argumentatéz / Etimologie: franceza argumenter] A aduce argumente (1) Si: (înv) argumentirui. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTÁ verb I. intr. A dovedi, a demonstra, a întări prin argumente. [conform limba franceza argumenter, latina argumentari]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTÁ verb trecut a aduce dovezi, a demonstra, a întări cu argumente. (< limba franceza argumenter, latina argumentari) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARGUMENTA: ARGUMENTA verb a demonstra, a dovedi, a întări, a proba, a susține. (Și-a argumenta temeinic ideile.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ARGUMENTA: A ARGUMENTÁ a argumentaéz intranzitiv A dovedi prin argumente. /<lat. argumentari, limba franceza argumenter Forme diferite ale cuvantului a argumenta: a argumentaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru argumenta: argumentá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu argumentéz, persoana a treia singular: el / ea și plural argumenteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru argumenta: argumentá (a argumenta) verb, indicativ prezent 3 argumenteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ARGUMENTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ARGUMENTA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului argumenta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 11 / prezentul indicativ: argumentatéz / Etimologie: franceza argumenter] A aduce argumente 1 Si: înv argumentirui. Și-a argumenta temeinic ideile. A ARGUMENTÁ argumentaéz intranzitiv A dovedi prin argumente. Argumentá a argumenta verb, indicativ prezent 3 argumenteáză. |
GRAMATICA cuvântului ARGUMENTA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului argumenta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ARGUMENTA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE argumenta? Vezi cuvântul argumenta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul argumenta?[ ar-gu-men-ta ] Se pare că cuvântul argumenta are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ARGUMENTA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face pluta?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul argumenta se conjugă: ei ele argumenteáză
