 | as |
|
| Ara [ a-ra ] VEZI SINONIME PENTRU ara PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a ara ar în mai multe dicționareDefinițiile pentru a ara ar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ara (forma la infinitiv) A ara conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARA: ARÁ, ar, verb I. tranzitiv A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazde, spre a-l pregăti pentru însămînțare. Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. • absolut Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, vezi 128. Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. forme 37. • (Neobișnuit, cu privire la grîne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. • (Poetic) Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, vezi 133. Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ara: ará (ár, arát), verb – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. latina arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); conform italiana arare, vezi prov., spaniolă, portugheză arar, v limba franceza arer. conform arat, arător, arătură. derivat arat, substantiv neutru (acțiunea de a ara, arătură). – derivat neol. arabil, adjectiv, din limba franceza Forme diferite ale cuvantului ara: araár arát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ara4: ará4 verb tranzitiv: [Atestat: PRAV. Moldova, ap. GCR I, 119/31 / prezentul indicativ: ar / Etimologie: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARA: ARÁ, ar, verb I. tranzitiv A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – latina arare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARA: ARÁ, ar, verb I. tranzitiv A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – latina arare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARA: ARÁ, ar, verb I. tranzitiv A tăia pământul cu plugul, răsturnând brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – latina arare. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARA: ÁRA substantiv masculin Specie de papagal, frumos colorat și cu coada lungă, existent în America de Sud. [< limba franceza ara < cuvânt tupi]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ara: ara, ar vezi trecut (argoul lumii interlope) 1. a lovi cu cuțitul, a spinteca. 2. a tatona, a sonda terenul în vederea unui furt Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ara: ára3 substantiv masculin invariabil [Atestat: DN3 / Etimologie: franceza ara] Specie de papagal frumos colorat, cu coada lungă, din America de Sud. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ARA ar: A ARÁ ar tranzitiv (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ARA: ÁRA substantiv masculin papagal mare, viu colorat., cu coada lungă, din America de Sud. (< limba franceza , spaniolă ara) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ara: ará verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu ar, persoana a doua singular: tu ari, persoana a treia singular: el / ea și plural áră Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARA: ARA verb (rar) a scurma. (Tractoarele ara pămîntul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ara: ará (a ara) verb, indicativ prezent 3 áră Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ară: 2) áră conjuncție vezi ĭar. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ara: ára1 i vezi ară3 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ară: áră2 substantiv feminin vezi ar1 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ară: áră1 c vezi iar Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ara: ara2 substantiv feminin vezi ar2 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ARA AR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ara Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ara dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Tractoarele ara pământul. Tractoarele ara pămîntul. Ará a ara verb, indicativ prezent 3 áră. |
GRAMATICA cuvântului ara? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ara. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ara poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ara? Vezi cuvântul ara desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ara?[ a-ra ] Se pare că cuvântul ara are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ara |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Regional pân pe-acolo?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul ara se conjugă: ei ele áră
