 | as |
|
| Amărî́ [ a-mă-rî́ ] VEZI SINONIME PENTRU amărî́ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a amari în mai multe dicționareDefinițiile pentru a amari din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a amărî (forma la infinitiv) A amărî conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMĂRÎ́: AMĂRÎ́, amărăsc, verb IV. 1. reflexiv A căpăta gust amar, a deveni, a se face amar. Smîntina s-a amărît. • intranzitiv (Rar) Ce-a fost verde-a veștejit, Ce-a fost dulce-a amărît, Ce-a fost vesel s-a mîhnit! ALECSANDRI, P. P. 336. • tranzitiv Frunza de pelin amărăște vinul. 2. tranzitiv figurat A produce amărăciune în sufletul cuiva, a întrista, a îndurera. Dorule, m-ai amărît! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 137. • (Cu privire la viață, la trai, la zile) Un frate al meu și un fiu al său fac tot ce trebuie ca să-mi amărască viața. SADOVEANU, N. forme 33. Pentru ce să-i amărăști [mamei] Și zilele puține? Că n-are-n lume bun și drag Decît pe mine. COȘBUC, P. I 75. Dulce maică, dragi surori... Ștergeți voi lacrimile, Nu v-amărîți zilele! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 193. • absolut figurat Gura îndulcește, gura amărăște. • reflexiv De ce te căiești, băiețele, și te amărăști? ISPIRESCU, L. 313. Coasa-n cui a ruginit Și eu, maică, n-am venit; Tare ti-i fi amărît! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 197. ♦ reflexiv A duce o viață amară, plină de suferințe. Sînteți sănătoasă? – Iacă, mă amărăsc și eu pe aici, pe lîngă casă. SLAVICI, la TDRG. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amărî́: amărî́ [Atestat: CORESI, ap. HEM 1023 / V: (reg) -mări / prezentul indicativ: amarírăsc / Etimologie: lat *amarira] 1 verb tranzitiv, reflexiv: (Îoc îndulci) A face (ceva să aibă gust) amar (1). 2 verb reflexiv: A deveni amar (1). 3 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A produce amărăciune în sufletul cuiva. 4 verb tranzitiv: A necăji pe cineva. 5 verb tranzitiv: (Șîe) A amarí viața, traiul sau zilele cuiva A face cuiva viața, traiul, zilele amare, nesuferite. 6 verb reflexiv: A se mâhni, a-și face sânge rău. 7 verb tranzitiv, reflexiv: (Mai ales îe) A-și amarí inima, zilele, traiul, viața A-și face inimă, trai, viață, zile amare din pricina cuiva sau a ceva. 8 verb reflexiv: A duce o viață amară, un trai ca vai de el. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AMĂRÎ: AMĂRÎ verb a (se) indispune, a (se) îndurera, a (se) întrista, a (se) mîhni, a (se) necăji, a (se) supăra, (învechit și popular) a (se) obidi, (învechit și regional) a (se) scîrbi, (învechit) a (se) oțărî, a (se) rîvni, (figurat) a (se) cătrăni. (L-ai amari pe tata.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amărî́: amărî́ (a amarí) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele amărắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea amărá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea amărî́, persoana a treia plural: ei / ele amărấră, m.m.c.p. persoana a treia singular: el / ea amărấse, plural amărấseră; conjunctiv prezent 3 să amăráscă; gerunziu amărấnd; participiu amărất Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMĂRÎ́: AMĂRÎ́, amărăsc, verb IV. reflexiv și tranzitiv 1. A căpăta sau a face să capete gust amar. 2. figurat A (se) întrista, a (se) supăra, a (se) mâhni. – latina *amarire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMĂRÎ: AMĂRÎ, amărăsc, verb IV. reflexiv și tranzitiv 1. A căpăta sau a face să capete gust amar. 2. figurat A (se) întrista, a (se) supăra, a (se) mâhni. – latina *amarire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMĂRÎ: AMĂRÎ, amărăsc, verb IV. reflexiv și tranzitiv 1. A căpăta sau a face să capete gust amar. 2. A (se) întrista, a (se) supăra, a (se) îndurera. – latina *amarire. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amărî: amărî verb, indicativ prezent 1sg. și persoana a treia plural: ei / ele amărăsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea amărá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural amăráscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru amărî: amărî vezi 1. a face amar; 2. figurat a supăra pe cineva, a-l întrista. [latina AMARESCERE]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A AMĂRÎ́: A AMĂRÎ́ a amaríăsc tranzitiv A face să se amărască. /<lat. amarire Forme diferite ale cuvantului a amarí: a amaríăsc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A AMARI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AMĂRÎ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului amărî dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii HEM 1023 / V: reg -mări / prezentul indicativ: amĂrÎrăsc / Etimologie: lat *amarira] 1 verb tranzitiv, reflexiv: Îoc îndulci A face ceva să aibă gust amar 1. 5 verb tranzitiv: Șîe A amĂrÎ viața, traiul sau zilele cuiva A face cuiva viața, traiul, zilele amare, nesuferite. 7 verb tranzitiv, reflexiv: Mai ales îe A-și amĂrÎ inima, zilele, traiul, viața A-și face inimă, trai, viață, zile amare din pricina cuiva sau a ceva. L-ai amĂrÎ pe tata. Amărî́ a amĂrÎ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele amărắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea amărá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea amărî́, persoana a treia plural: ei / ele amărấră, m. A AMĂRÎ́ amĂrÎăsc tranzitiv A face să se amărască. |
GRAMATICA cuvântului AMĂRÎ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amărî. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AMĂRÎ poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE amărî́? Vezi cuvântul amărî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul amărî́?[ a-mă-rî́ ] Se pare că cuvântul amărî́ are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL AMĂRÎ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala pe bâjbâite?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
