 | as |
|
| Alega [ a-le-ga ] VEZI SINONIME PENTRU alega PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a alega în mai multe dicționareDefinițiile pentru a alega din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a alega (forma la infinitiv) A alega conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru alega: alegá (-g, -át), verb reflexiv – A se prinde, a se lipi. latina alligāre (DAR; REW 363), conform italiana allegare, limba franceza allier, spaniolă aligar, portugheză alligar (toate cuvânt romanice sînt formații neol.). Limba literar preferă forma simplă lega, cu același sens, dar în limba popular are o circulație intensă. Este dublet al lui alia, verb, din limba franceza allier, de unde și alianță, substantiv feminin; aliaj, substantiv neutru; aliat, substantiv masculin Forme diferite ale cuvantului alega: alega-g alega-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ1, alég, verb I. reflexiv (învechit și popular, urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») A insista pe lîngă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva, a nu-i da pace. Atunci toți... se alegară de dînsa, să le gătească într-o zi ea bucatele. ISPIRESCU, L. 23. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ALEGA: A ALEGÁ persoană 3 alegheáză tranzitiv juridic (păreri, teorii etc.) A invoca pentru a sprijini o afirmație sau pentru a justifica o acțiune. /<fr. alléguer, latina allegare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ2, aleghez, verb I. tranzitiv (juridic) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – în franceză alléguer (neologism din limba latină allegare). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru alega: alegá1 [Atestat: ISPIRESCU, L. 25 / prezentul indicativ: alég / Etimologie: moștenit din latinescul alligare] (Îvp) 1-2 vir A (se) ține de cineva. 3 vi A insista pe lângă cineva. 4 verb tranzitiv: A cuprinde. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ2, aleghez, verb I. tranzitiv (juridic) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din limba franceza alléguer, latina allegare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ2, aleghez, verb I. tranzitiv (juridic) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din limba franceza alléguer, latina allegare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ verb I. trecut (juridic) A invoca ceva ca scuză, ca motiv pentru justificarea unei fapte etc. [P.i. aleg. / < limba franceza alléguer, conform latina allegare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru alega: alega2 verb tranzitiv: [Atestat: DA / prezentul indicativ: alegaeghéz / Etimologie: franceza alléguer] (Jur) A invoca, în sprijin, un fapt, o afirmație, o împrejurare spre a se justifica. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ1, alég, verb I. reflexiv (învechit și popular) A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – latina alligare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ1, alég, verb I. reflexiv (învechit și popular) A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – latina alligare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ2, persoană 3 alégă, verb I. tranzitiv (juridic) A invoca ceva în sprijinul unei susțineri sau ca justificare a unei acțiuni. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ1, alég, verb I. reflexiv (popular) A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – latina alligare. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru alega: alegá2 (a se alega) (a se ține de capul cuiva) (învechit, popular) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se aleágă Forme diferite ale cuvantului alega: alegaa alegase alega Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ALEGA: ALEGÁ verb trecut (juridic) a invoca ceva ca scuză, ca motiv. (< limba franceza alléguer, latina allegare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru alega: alegá (juridic a invoca) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu aleghéz, persoana a treia singular: el / ea și plural alegheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru alega: alegá (a insista) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele alég, persoana a treia singular: el / ea aleágă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru alega: alegá1 (a alega) (a invoca) verb, indicativ prezent 3 alegheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ALEGA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL alega Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului alega dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Alega2 verb tranzitiv: [Atestat: DA / prezentul indicativ: alegaeghéz / Etimologie: franceza alléguer] Jur A invoca, în sprijin, un fapt, o afirmație, o împrejurare spre a se justifica. Alegá2 a se alega a se ține de capul cuiva învechit, popular verb reflexiv, indicativ prezent 3 se aleágă. Alegá1 a alega a invoca verb, indicativ prezent 3 alegheáză. |
GRAMATICA cuvântului alega? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului alega. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul alega poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE alega? Vezi cuvântul alega desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul alega?[ a-le-ga ] Se pare că cuvântul alega are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu metodă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul alega se conjugă: ei ele alegheáză
