 | as |
|
| Alătura [ a-lă-tu-ra ] VEZI SINONIME PENTRU alătura PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a alatura alatur în mai multe dicționareDefinițiile pentru a alatura alatur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a alătura (forma la infinitiv) A alătura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALĂTURA: ALĂTURÁ, alătúr, verb I. 1. tranzitiv A pune unul lîngă altul, a face să stea alături. Șapte buți alătura... Și din gură iar striga... TEODORESCU, P. P. 654. ♦ (Cu privire la un act sau un document) A anexa. Alăturăm planul lucrării. 2. reflexiv (Urmat de determinări în dativ sau introduse prin prepoziție «de») A se apropia foarte mult de cineva sau de ceva; a se așeza alături. Și tu mi te alături, cu umărul, fierbinte. STANCU, C. 103. El cerca a se alătura de pom, dar pomul îi zise: Nu te apropia de mine. ISPIRESCU, L. 125. Mihnea-vodă nu-l credea, Ci de geam s-alătura, La cîrlige se uita. TEODORESCU, P. P. 475. (Scopul alăturării este de a însoți în mers pe cineva) împreună... vecini... rosti Sender, alăturîndu-se convoiului. CAMILAR, N. I 87. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru alătura: alăturá [Atestat: M. COSTIN, ap. LET. I, 315/4 / prezentul indicativ: alătúr, -réz / Etimologie: alături] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) așeza alături Si: alipi (1-2). 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: (Înv) A (se) învecina. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: (Înv) A (se) apropia de ceva. 7 verb tranzitiv: (Înv) A adăuga. 8 verb reflexiv: (Înv) A adera la o cauză, la o mișcare. 9 verb tranzitiv: A compara. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALĂTURA: ALĂTURÁ, alắtur, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) așeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi. ♦ tranzitiv A adăuga, a anexa. ♦ tranzitiv figurat A compara, a confrunta. ♦ reflexiv A adera la o cauză, la o mișcare etc. [Variante: lăturá verb I] – Din alături. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALĂTURA: ALĂTURÁ, alắtur, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) așeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi. ♦ tranzitiv A adăuga, a anexa. ♦ tranzitiv figurat A compara, a confrunta. ♦ reflexiv A adera la o cauză, la o mișcare etc. [Variante: lăturá verb I] – Din alături. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ALĂTURA alătur: A ALĂTURÁ alătur tranzitiv 1) A face să se alăture. 2) A mai pune la ceea ce este; a adăuga. 3) figurat A examina simultan sau succesiv pentru a stabili similitudinile și diferențele; a confrunta; a compara. /Din alături Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALĂTURA: ALĂTURÁ, alắtur, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) așeza alături, a (se) apropia mult. [Variante: lăturá verb I] – vezi alături. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ALĂTURA: ALĂTURA verb 1. a (se) anexa, a (se) atașa. (alatura la memoriu actele necesare.) 2. (livresc) a juxtapune. (alatura mai multe elemente.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru alătura: alăturá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu alătur, persoana a treia singular: el / ea și plural alătură Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru alătura: alăturá (a alatura) verb, indicativ prezent 3 alắtură Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ALATURA ALATUR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL alătura Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului alătura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Alătura la memoriu actele necesare. Alătura mai multe elemente. Alătura mai multe elemente. Alăturá a alătura verb, indicativ prezent 3 alắtură. |
GRAMATICA cuvântului alătura? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului alătura. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul alătura poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE alătura? Vezi cuvântul alătura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul alătura?[ a-lă-tu-ra ] Se pare că cuvântul alătura are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL alătura |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face pe cineva păsat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul alătura se conjugă: ei ele alătură
