 | as |
|
| Accepta [ ac-cep-ta ] VEZI SINONIME PENTRU accepta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a accepta accept în mai multe dicționareDefinițiile pentru a accepta accept din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a accepta (forma la infinitiv) A accepta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTA verb 1. a admite, a aproba, a consimți, a încuviința, a se îndupleca, a îngădui, a se învoi, a lăsa, a permite, a primi, (livresc) a concede, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se pleca, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (învechit) a aprobălui, a mulțumi, a ogodi. (A accepta să se scoată la concurs postul vacant.) 2. a admite, a primi. (A fost accepta la club.) 3. a admite, a consimți, a se învoi, a primi, a voi, a verb reflexiv:ea. (accepta să fii sofia mea?) 4. a conveni, a se învoi, (învechit) a pristăni. (A accepta să vină la nuntă.) 5. (POLITICĂ) a agrea. (A accepta un ambasador.) 6. a admite, a mărturisi, a recunoaște. (Pînă la urmă a accepta că așa este.) 7. a admite, a concepe, a îngădui, a permite, a răbda, a suferi, a suporta, a tolera, (învechit și regional)a pristăni, (învechit) a obicnî, a volnici, (figurat fam.) a înghiți. (Nu pot accepta una ca asta!) 8. a admite, a împărtăși, a primi. (Nu accepta opiniile lui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTÁ, accépt, verb I. tranzitiv (În opoziție cu refuza; cu privire la oferte, la propuneri) A primi, a consimți la..., a se învoi la... Accept invitația. ♦ (Cu privire la o situație, la un fapt) A fi de acord cu..., a se învoi la..., a admite, a aproba. Nu pot să accept vorbirea aceasta decît cu largi rezerve. GALACTION, O. I 226. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru accepta: acceptá (acceptát, át), verb – A fi de acord, a admite. < în franceză accepter. – derivat accept, substantiv neutru, din germana Akzept care coincide cu persoană I de la accepta; acceptabil, adjectiv; acceptant, substantiv masculin (persoană care acceptă); accepțiune, substantiv feminin Forme diferite ale cuvantului accepta: acceptát acceptaát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTÁ, accépt, verb I. tranzitiv A fi de acord cu...; a primi, a consimți să...; a admite, a aproba, a încuviința. ♦ A suporta, a tolera. – Din limba franceza accepter, latina acceptare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTÁ, accépt, verb I. tranzitiv A fi de acord cu...; a primi, a consimți să...; a admite, a aproba, a încuviința. ♦ A suporta, a tolera. – Din limba franceza accepter, latina acceptare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ACCEPTA accept: A ACCEPTÁ accépt tranzitiv 1) (cadouri, propuneri) A primi în mod voit. 2) finanțe (conturi, polițe etc.) A primi în vederea achitării. /<fr. accepter, latina acceptare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTÁ, accépt, verb I. tranzitiv A primi, a consimți să...; a fi de acord cu...; a admite, a aproba. – în franceză accepter (neologism din limba latină acceptare). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru accepta: acceptá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu accépt, persoana a treia singular: el / ea și plural accéptă, persoana întâi plural: noi acceptăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural accépte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTÁ verb I. trecut A se învoi, a primi, a consimți, a admite. [pronume ac-cep-. / conform limba franceza accepter, latina acceptare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ACCEPTA: ACCEPTÁ verb trecut a primi, a consimți, a fi de acord. (< limba franceza accepter, latina acceptare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru accepta: accepta verb tranzitiv: [Atestat: MAIORESCU, despre II, 189 / prezentul indicativ: accépt / Etimologie: franceza accepter] A fi de acord. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru accepta: acceptá (a accepta) verb, indicativ prezent 3 accéptă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ACCEPTA ACCEPT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL accepta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului accepta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A accepta să se scoată la concurs postul vacant. A fost accepta la club. Accepta să fii sofia mea? 4. A accepta să vină la nuntă. A accepta un ambasador. Pînă la urmă a accepta că așa este. Nu pot accepta una ca asta! 8. Nu accepta opiniile lui. A accepta un ambasador. Acceptá a accepta verb, indicativ prezent 3 accéptă. |
GRAMATICA cuvântului accepta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului accepta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul accepta poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE accepta? Vezi cuvântul accepta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul accepta?[ ac-cep-ta ] Se pare că cuvântul accepta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL accepta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a da sau a duce pe cineva peșcheș cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul accepta se conjugă: ei ele accéptă
