|
Chestiune [ ches-ti-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU chestiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a aborda o chestiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru a aborda o chestiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE, chestiuni, substantiv feminin (Și în forma chestie) Problemă de importanță teoretică sau practică, care face obiectul unor preocupări, unor cercetări, unor discuții. Desconsiderarea chestiunilor mărunte împiedică întocmirea metodică a unui plan just de muncă. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 35. Înțelege, măi tovarășe, că asta nu-i numai chestiunea lui Anton... E chestiunea noastră a tuturor și într-o zi va trebui să răspundem că l-am lăsat să se zbată singur. DAVIDOGLU, M. 54. Nu se mai poate spune nimica nou în această chestie. IONESCU-RION, C. 30. Să aprofundăm puțin chestia și să vedem cum stau lucrurile. GHEREA, ST. Hristos II 22 Din toate chestiile cîte s-au discutat de la glorioasele evenimente din 11 iunie încoa, cea mai grea, cea mai delicată și totodată aceea care a iscat mai multe patimi în țară este, fără îndoială, chestia de a face pe țăran proprietar. BĂLCESCU, O. I 233. Chestie (sau chestiune) de încredere = împrejurare în care cel care acționează se bucură de deplină încredere. • Expresia: Lucrul, problema sau persoana în (sau din) chestiune (sau chestie) = lucrul, problema sau persoana despre care este vorba. ♦ Întrebare (pusă de examinatori elevilor). La examenul de geografie s-au dat două chestiuni. 2. (Familiar) Întîmplare, lucru de orice fel. Așteaptă puțintel, Iliuță... să spun și tătucăi chestia. SADOVEANU, N. forme 39. – Pronunțat: -ti-u-. – Variante: chéstie, (învechit) evéstie (RUSSO, S. 114.), (învechit) cestiúne (MACEDONSKI, O.III 82, CARAGIALE, O. VII 512, GHICA, A. 650) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru chestiune: chestiúne substantiv feminin [Atestat: CARAGIALE, O. VII, 512 / V: chestiuneie, (înv) ceschestiune, céstie / Plural: chestiuneni / Etimologie: franceza question, lat questio, -onis] 1 Întrebare adresată cuiva spre a se informa sau lămuri despre ceva. 2 Întrebare pusă unui elev sau unui candidat pentru verificarea cunoștințelor. 3 (Înv; îe) A adresa sau a pune o chestiune A întreba. 4 Problemă de lămurit, de discutat. 5 Obiectul unei discuții, al unei cercetări (politice, diplomatice). 6-8 (Îe) Afacerea sau persoana în (sau din) chestiune Lucrul, problema sau persoana de care e vorba. 9 Afacere. 10 (Fam; îf chestie) Lucru (de orice fel). 11 (Fam; îf chestie) Întâmplare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIUNE s. 1. lucru, problemă, subiect, temă, (învechit și regional) prochimen, (învechit) materie. (Mulțimea și diversitatea chestiunelor discutate; să trecem la chestiune care interesează.) 2. problemă. (chestiune care se pune este următoarea...) 3. afacere, interese (la plural), problemă, treabă, (popular și fam.) daraveră, (regional) tamjă, (învechit) negoț. (Și-a rezolvat toate chestiune.) 4. lucru, poveste, pricină, problemă, socoteală, treabă, (învechit) madea, (rusism învechit) predmet. (S-a lămurit chestiune aceea?) 5. fapt, întîmplare, lucru. (A survenit o chestiune neașteptată.) 6. întrebare. (A răspuns bine la prima chestiune.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE, chestiuni, substantiv feminin 1. Problemă, temă etc. care constituie obiectul unei discuții, preocupări etc. • Expresia: (Lucrul, problema, persoana etc.) în chestiune = (lucrul, problema etc.) despre care este vorba în discuția respectivă. ♦ Întrebare adresată unui elev, unui candidat etc. 2. (familial) Întâmplare, fapt divers. [ pronunție: -ti-u-. – Variante: (familial) chéstie substantiv feminin] – Din limba franceza question, latina quaestio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE, chestiuni, substantiv feminin 1. Problemă de importanță teoretică sau practică, care face obiectul unor preocupări. • Expresia: Lucrul, problema sau persoana în chestiune = lucrul, problema sau persoana despre care este vorba. ♦ Întrebare (pusă de examinatori). 2. (familial) Întâmplare, lucru de orice fel. [ pronunție: -ti-u – Variante: chéstie, (învechit) cestiúne substantiv feminin] – în franceză question (neologism din limba latină quaestio, -onis). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE, chestiuni, substantiv feminin 1. Problemă, temă etc. de care se preocupă cineva. • Expresia: (Lucrul, problema, persoana etc.) în chestiune = (lucrul, problema etc.) despre care este vorba în discuția respectivă. ♦ Întrebare pusă unui elev, unui candidat etc. 2. (familial) Întâmplare, fapt divers. [ pronunție: -ti-u – Variante: chéstie substantiv feminin] – Din limba franceza question, latina quaestio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru chestiune: chestiune forme 1. întrebare făcută pentru o lămurire oarecare; 2. propunere de cercetat, subiect de controversă juridica; 3. materie politică a cărei soluțiune și regulare ofer dificultăți: chestiunea Orientului; chestiune ministerială, propunere a cărei respingere trage după sine căderea ministerului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru chestiune: *chestiúne forme (latina quáestio, ónis, despre quáerere, quaestum, a întreba. vezi cer 3, a-, in-, per- și re-chizițiune, chetă). Întrebare făcută ca să lămureștĭ un lucru. Propunere de examinat, subĭect de discutat, afacere: chestiunea Orientuluĭ. O tortură din evu mediŭ. – Și chéstie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE chestiunei forme 1) Afacere care necesită rezolvare; treabă; problemă. 2) Obiect al unei preocupări. 3) Întrebare pusă de un examinator unui elev, student sau candidat. 4) fam. Fapt divers; întâmplare. [G.-D. chestiunii; silabe -ti-u-] /<fr. question, latina quaestio, chestiuneonis Forme diferite ale cuvantului chestiune: chestiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE substantiv feminin 1. Problemă care constituie obiectul unei preocupări, al unei discuții etc. ♦ Întrebare (pusă unui elev, unui candidat etc.). 2. (familial) Întâmplare, problemă, fapt, lucru. [Variante cestiune, chestie substantiv feminin / conform limba franceza question, latina quaestio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CHESTIUNE: CHESTIÚNE substantiv feminin 1. problemă care constituie obiectul unei preocupări, al unei discuții etc. • întrebare (pusă unui elev, unui candidat etc.). 2. (familial) întâmplare, fapt, lucru. (< limba franceza question, latina quaestio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru chestiune: chestiúne (chestiúni), substantiv feminin – Problemă, temă. – Variante (familial) chestie, (învechit) cesti(un)e. în franceză question. – derivat (din limba franceza ) chestiona, verb; chestionar, substantiv neutru Forme diferite ale cuvantului chestiune: chestiúni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare dă următoarea definitie pentru A ABORDA O CHESTIUNE:: A ABORDA O CHESTIUNE: A lua în discuție, a dezbate o chestiune; vezi A aborda o problemă; A aborda o temă; A aborda un subiect. Definiție sursă: Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru chestiune: chestiúne (-ti-u-)/(familial) chéstie (-ti-e) substantiv feminin, genitiv dativ articulat chestiúnii/ chéstiei; plural chestiúni/chéstii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru chestiune: chestiúne substantiv feminin (silabe -ti-u-), genitiv dativ articulat chestiúnii; plural chestiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ABORDA O CHESTIUNE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL chestiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului chestiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VII, 512 / V: chestiuneie, înv ceschestiune, céstie / Plural: chestiuneni / Etimologie: franceza question, lat questio, -onis] 1 Întrebare adresată cuiva spre a se informa sau lămuri despre ceva. 3 Înv; îe A adresa sau a pune o chestiune A întreba. 6-8 Îe Afacerea sau persoana în sau din chestiune Lucrul, problema sau persoana de care e vorba. Mulțimea și diversitatea chestiunelor discutate; să trecem la chestiune care interesează. Chestiune care se pune este următoarea. Și-a rezolvat toate chestiune. S-a lămurit chestiune aceea? 5. A survenit o chestiune neașteptată. A răspuns bine la prima chestiune. Chestiune care se pune este următoarea. Și-a rezolvat toate chestiuneile. S-a lămurit chestiune aceea? 5. CHESTIÚNE chestiunei forme 1 Afacere care necesită rezolvare; treabă; problemă. Question, latina quaestio, chestiuneonis. |
GRAMATICA cuvântului chestiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului chestiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul chestiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE chestiune? Vezi cuvântul chestiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul chestiune?[ ches-ti-u-ne ] Se pare că cuvântul chestiune are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL chestiune Inţelegi mai uşor cuvântul chestiune dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeChestie sau chestiune de încredere = împrejurare în care cel care acționează se bucură de deplină încredere Lucrul, problema sau persoana în sau din chestiune sau chestie = lucrul, problema sau persoana despre care este vorba în chestiune = lucrul, problema etc Lucrul, problema sau persoana în chestiune = lucrul, problema sau persoana despre care este vorba în chestiune = lucrul, problema etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL chestiune |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cădea în picioare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|