 | as |
|
| Curge [ cur-ge ] VEZI SINONIME PENTRU curge PE ESINONIME.COM definiția cuvântului curge în mai multe dicționareDefinițiile pentru curge din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a curge (forma la infinitiv) A curge conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curge: curge vi [Atestat: COD. VOR. 34/4 / V: (reg) cura, (îrg) cure (/ prezentul indicativ: cur, curi, cură) / prezentul indicativ: 3 curg, curgi, curge Ps: cursei Pt: curs / Etimologie: moștenit din latinescul curro, -rere] 1 (Înv) A alerga. 2 (Ent; reg; îc) Cură-în-foc Fluture-de-lumină. 3 (Pop) A o lua la fugă. 4 (despre lichide, mai ales despre apă) A se mișca în direcția pantei. 5 (despre ploaie) A cădea din abundență. 6 (Pop; îe) A curge gârlă A veni din belșug. 7 (Fam; îe) Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) Va trece mult timp. 8 (Fam; îe) Dacă nu curge, pică Chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. 9 A fi dus de apă Si: a pluti. 10 (Pan; fig) A se desfășura. 11 (Pfm) A se decolora. 12 A face să curgă (4). 13 (despre ape curgătoare) A se vărsa în... 14 (despre secreții ale corpului) A se scurge (în afară). 15 (despre sânge) A circula. 16 (despre materii nelichide) A se scurge. 17-18 (despre vase) A lăsa să se scurgă lichidul sau materia pe care le conține (datorită unui orificiu). 19-20 (despre alte obiecte) A se desfășura, a se desprinde de pe ceva (căzând). 21 (Pfm; îe) A-i curge peticele A fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. 22 (Fig; despre păr) A atârna. 23-24 A năvăli, a se îngrămădi de peste tot. 25 (despre sunete, vorbe, discursuri etc.) A ieși cu ușurință, fără efort. 26 (despre evenimente) A se desfășura repede, unul după altul. 27 (despre verb reflexiv:eme, viață etc.) A trece. 28 (despre prețuri, bani etc.) A circula. 29 (despre termene, dobânzi etc.) A se socoti de la... 30 A rezulta. 31 (despre corpurile cerești) A evolua pe bolta cerului. 32 A-și avea originea Si: a izvorî, a începe, a proveni, (înv) a obârși. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURGE: CÚRGE, persoană 3 cúrge, verb III. intranzitiv I. 1. (Despre ape) A se mișca necontenit în direcția pantei. • Expresia: A curge gârlă = a veni din belșug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. ♦ (Despre ploaie) A cădea din abundență, întruna. 2. A pluti. Curgeau pe râu scânduri rupte. 3. (Despre sânge) A circula. 4. (Despre lacrimi, sudoare; prin extensie despre sânge) A se scurge, a picura. ♦ A supura. ♦ (Despre unele materii trecute în stare lichidă) A se prelinge. A curs lumânarea. ♦ A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru. Curge butoiul. 5. A se desprinde din ceva, căzând succesiv, bucată după bucată. 6. A atârna, a spânzura. Părul lung curgea în vițe până pe spate. • Expresia: A-i curge (cuiva) peticele = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. 7. (Despre grupuri de ființe sau de vehicule) A se succeda necontenit, a veni mereu; a năpădi. II. figurat 1. (Despre vorbe, discursuri, stil etc.) A se înșira cu ușurință. 2. (Despre timp, viață, zile etc.) A trece, a se desfășura. 3. (Despre termene, dobânzi) A se socoti, a începe de la... 4. (învechit; despre apariția unui fenomen) A rezulta, a proveni, a decurge. [perfectul simplu curse, participiu curs. – Variante: (învechit și regional) cúre verb III] – latina currere (după merge). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURGE: CÚRGE, persoană 3 cúrge, verb III. intranzitiv I. 1. (Despre ape) A se mișca necontenit în direcția pantei. • Expresia: A curge gârlă = a veni din belșug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. ♦ (Despre ploaie) A cădea din abundență, întruna. 2. A pluti. Curgeau pe râu scânduri rupte. 3. (Despre sânge) A circula. 4. (Despre lacrimi, sudoare; prin extensie despre sânge) A se scurge, a picura. ♦ A supura. ♦ (Despre unele materii trecute în stare lichidă) A se prelinge. A curs lumânarea. ♦ A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru. Curge butoiul. 5. A se desprinde din ceva, căzând succesiv, bucată după bucată. 6. A cădea, a atârna. Părul lung curgea în vițe până pe spate. • Expresia: A-i curge (cuiva) peticele = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. 7. (Despre grupuri de ființe sau de vehicule) A se succeda necontenit, a veni mereu; a năpădi. II. figurat 1. (Despre vorbe, discursuri, stil etc.) A se înșira cu ușurință. 2. (Despre timp, viață, zile etc.) A trece, a se desfășura. 3. (Despre termene, dobânzi) A se socoti, a începe de la... 4. (învechit; despre apariția unui fenomen) A rezulta, a proveni, a decurge. [perfectul simplu curse, participiu curs. – Variante: (învechit și regional) cúre verb III] – latina currere (după merge). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURGE: CURGE verb 1. (astăzi rar) a se scurge, (popular) a merge, (învechit și regional) a cure, a rîura, (învechit) a purcede. (Apa curge lin la vale.) 2. a trece. (Apa curge, pietrele rămîn.) 3. (fiziologie) a circula. (Sîngele curge prin vene.) 4. a-i pica, a-i picura, a i se prelinge, a i se scurge, (popular) a-i merge. (Îi curge lacrimi din ochi.) 5. (medicina) a puroia, a supura, (popular) a musti. (Rana curge.) 6. a atîrna, a cădea, a spînzura. (Părul îi curge pe spate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curge: curge vezi 1. a se pune în mișcare de pe o clină sau de pe un povârniș (vorbind de lichide): râul curge lin; figurat norocul îi curge gârlă; 2. a circula liber: sângele curge în vine; 3. a trece (vorbind de timp); 4. a veni grămadă din toate părțile: curg mușterii; 5. a pica, a picura din ochi. [latina CURRERE (influențat de merge)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curge: cúrge (a curge) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea cúrge, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea cúrse; gerunziu curgấnd; participiu curs Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURGE: CÚRGE verb vezi decurge, proveni, reieși, rezulta, scurge, trece, urma. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curge: curge verb vezi DECURGE. PROVENI. REIEȘI. REZULTA. SCURGE. TRECE. URMA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curge: cúrge verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea cúrge; persoana a treia plural: ei / ele curg; participiu curs Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CURGE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curge Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 6 Pop; îe A curge gârlă A veni din belșug. 7 Fam; îe Va curge multă apă pe gârlă sau pe Dunăre Va trece mult timp. 8 Fam; îe Dacă nu curge, pică Chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. 21 Pfm; îe A-i curge peticele A fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. Apa curge lin la vale. Apa curge, pietrele rămîn. Sîngele curge prin vene. Îi curge lacrimi din ochi. Rana curge. Părul îi curge pe spate. Apa curge lin la vale. Apa curge, pietrele rămân. Îi curge lacrimi din ochi. Cúrge a curge verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea cúrge, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea cúrse; gerunziu curgấnd; participiu curs. |
GRAMATICA cuvântului curge? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curge poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE curge? Vezi cuvântul curge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curge?[ cur-ge ] Se pare că cuvântul curge are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL curge Inţelegi mai uşor cuvântul curge dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A curge gârlă = a veni din belșug Va curge multă apă pe gârlă sau pe Dunăre = va trece mult timp Dacă sau de nu curge, pică = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva A-i curge cuiva peticele = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase A curge gârlă = a veni din belșug Va curge multă apă pe gârlă sau pe Dunăre = va trece mult timp Dacă sau de nu curge, pică = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva A-i curge cuiva peticele = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curge |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Logaritm, logaritmi, substantiv masculin putere la care trebuie ridicat un anumit număr pozitiv, numit bază, spre a obține numărul dativ logaritm zecimal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
