 | as |
|
| Beijing [ be-i-jing ] VEZI SINONIME PENTRU beijing PE ESINONIME.COM definiția cuvântului beijing în mai multe dicționareDefinițiile pentru beijing din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BEIJING: BEIJING [peițîn], cap. Chinei, oraș de subordonare republicană, situat în NE țării în marea Cîmpie Chineză; 16,8 mii km2; 9,93 termen militar locuțiune (1988, cu suburbiile). Important nod de comunicații. Aeroport internațional. Metrou. Pr. centru politic al țării. Mari uzine siderurgice; construcții de mașini-unelte, utilaj industrie, automobile, mașini agricole, aparate de radio și televiziune; fabrici de textile (prelucr. bumbacului); industrie chimico-farmaceutică și de prelucr. a petrolului; întreprinderi ale industrie alum. și matematică de construcții Mari tipografii. În apropiere, expl. de cărbune; termocentrale și hidrocentrale. Important centru cultural. Academie de Științe. Universitatea Beijing (1898) și Universitatea Qinghua (1911). Institute de învățămînt superior și de cercetare științifică, biblioteci (Biblioteca Națională, cu numeroase manuscrise vechi), teatre. Monumente istorice și arhitectonice; Templul lui Buddha adormit, din secolul 14 (lîngă B.). Palatul imperial (secolul 15, cu transformări ulterioare; azi muzeu), templele Cerului, Lunii, Pămîntului și Soarelui (secolul 16). Poarta Păcii Cerești, Palatul de vară, Pagoda Albă (secolul 17). Numeroase construcții noi: Palatul culturii naționalităților, clădirea Radiofuziunii, Muzeul Revoluției și Muzeul Istoriei Chineze. Palatul Adunării Populare Naționale. La NV de Beijing se află mormintele împăraților din dinastia Ming și Marele Zid Chinezesc ( început în secolul 3 î. Hr., reconstruit în secolul 14-17). Unul dintre cele mai vechi orașe ale Chinei, atestat documentar prin milen. î. Hr., amintit în cronici (milen. 1 î. Hr.) sub numele de Zi. Ulterior a căpătat, succesiv, denumirea de Yanijing, Yuzhou Chundu, Dadu. În secolul 12-13 a fost capitala statului Jing (din N Chinei), iar începînd din secolul 13 a fost (cu mici întreruperi) capitala întregului stat chinez. Actuala denumire a primit-o în 1421, cînd a devenit capitala Imp. Ming (între 1368 și 1416, capitala fusese mutată de primii Ming la Nanjing). Din 1644 pînă în 1911 a fost capitala Imp. Chinez condus de dinastia manciuriană Qing. Aici a avut loc demonstrația de protest de la 4 mai 1919 împotriva hotărîrilor Tratatului de Pace de la Versailles privind China; în 1920 a apărut la Beijing unul dintre primele grupuri comuniste din China. După instaurarea în țară a dictaturii Gomindanului (1937) capitala țării a devenit orașul Nanjing. Ocupat de trupele japoneze (1937-1945). Eliberat de Armata Populară de sub ocupație (31 ian. 1949), Beijing a redevenit capitala Chinei. La Beijing a fost proclamată, la 1 oct. 1949, Republica Populară Chineză. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Beijing: Beijíng (bei-) (învechit) Pékin substantiv propriu n. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BEIJING' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
GRAMATICA cuvântului Beijing? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului beijing. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Beijing poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE beijing? Vezi cuvântul beijing desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul beijing?[ be-i-jing ] Se pare că cuvântul beijing are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cădea pe capul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
