cruntare

CRUNTARE DEFINIȚIE DIN DACAD2 CRUNTARE

cruntare substantiv feminin [Atestat: LB / Plural: cruntaretări / Etimologie: crunta] (Îrg) Însângerare.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

SALAMLî́C DEFINIȚIE DIN DULR SALAMLÍC

salamlî́c vezi selamlîc.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

A DEFINIȚIE DIN DNOUE A

A SE SĂLTÁ mă salt intranzitiv (despre copii sau despre plante) A deveni mai înalt; a crește în înălțime; a răsări. /<lat. saltare



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

HLIZÍ DEFINIȚIE DIN DLRLC HLIZI

HLIZÍ, hlizesc, verb IV. reflexiv (Regional)

1. A rîde mult, prostește, fără rost. vezi chicoti. Dar de ce vă hliziți, mă rog? a țipat cu mirare căpităneasa. SADOVEANU, N. P. 75. Ia mai tăceți, mă, ce dracu vă tot hliziți? VLAHUȚĂ, CL. 110. Chirică, cum îi treaba băieților, se acățera pe cele garduri și se hlizea cu ceilalți băieți. CREANGĂ, P. 163.
♦ (Despre îndrăgostiți, depreciativ) A se hîrjoni, a cocheta. Tu te hlizeai cu pieptănarul. CAMILAR, N. I 257. Privește, mă rog... pe duduca Lența cu domnișorul Radu, cum se hlizesc împreună. ALECSANDRI, T. 1432.

2. A face ochii mari, a se zgîi, a se holba. Meșterii ăi bătrîni s-au hlizit, la început, De asemenea lucru nemaivăzut. DEȘLIU, G. 26. [Petruță] de jos, hlizindu-se: Poate găsim, bădie Zaharie, și comoara ceea, în luncă! C. PETRESCU, R. DR. 16. Înțelege de ce se hlizesc ele: țăranii veniți au niște căciuli cum n-au mai văzut ele... înguste pe cap și late în fund, ca niște baniți. spaniolă POPESCU, M. G. 37.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CRIPTOPÓDE DEFINIȚIE DIN DMDN CRIPTOPODE

CRIPTOPÓDE substantiv neutru plural crustacee cu picioare ascunse. (< limba franceza cryptopodes)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CONTAGIOZITÁTE DEFINIȚIE DIN DNEOLOG CONTAGIOZITATE

CONTAGIOZITÁTE substantiv feminin Caracter molipsitor al unei boli infecțioase. [pronume -gi-o-. / conform limba franceza contagiosité].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TRăNCăNíRE DEFINIȚIE DIN DOOM2 TRANCANIRE

trăncăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat trăncănírii; plural trăncăníri



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!