ciuciure

CIÚCIURE DEFINIȚIE DIN DEXLR2R CIUCIURE

CIÚCIURE, ciuciuri, substantiv masculin Plantă erbacee acoperită cu peri moi, cu flori violete sau albastre (Campanula glomerata).

– Et. nec.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

EHéI DEFINIȚIE DIN DACAD2 EHEI

ehéi i [Atestat: CARAGIALE, O. VI, 59 / V: ehé, ehehéi / Etimologie: fo] 1 Cuvânt care exprimă: 1 Admirație. 2 Nostalgie. 3 Satisfacție. 4 Plăcere. 5 Bucurie. 6 Mândrie. 7 Nemulțumire. 8 Indignare. 9 Mirare. 10 Întărire a unei constatări. 11 Întărire a unei afimiații. 12 Întărire a unei relatări. 13 Dificultate a unei acțiuni. 14 Atenționare a cuiva.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CRăCANă DEFINIȚIE DIN DUL6 CRACANA

crăcană forme

1. prăjină cu doi craci ca o furcă de fân;

2. unealtă de lemn cu două sau trei picioare de care se spânzură căldarea;

3. ac cu craci;

4. Moldova scaunul tăietorilor de lemne;

5. varietate de struguri.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CâRNáT DEFINIȚIE DIN DACAD2 CARNAT

cârnát substantiv masculin [Atestat: ANON. CAR. / V: (pop) carnatáț / Plural: carnatați / Etimologie: moștenit din latinescul carnacius] 1 Produs alimentar preparat din carne tocată și condimente, introduse în intestine de porc, de oaie sau într-un înveliș de material sintetic. 2 (Pop; îs) carnataț crud (sau verde) Cârnat proaspăt, preparat de curând. 3 (Pop) Excrement de om Si: căcat, căcârnat. 4 (Arg) Penis. 5 (Fam; fig) Șir lung. 6 (Îe) A ploua cu carnatați A fi belșug mare, ca-n basme. 7 (Pop; îe) A lungi carnatul A trage de timp. 8 (Pop; îe) A fi sătul carnat A fi foarte sătul Si: carabă, tobă. 9 Colac de cârpă pe care îl pun femeile de la țară pe cap și care servește la fixarea năframei. 10 (Fam) Om de nimic.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CATARÁMĂ DEFINIȚIE DIN DSINONIME CATARAMA

CATARÁMĂ substantiv (regional) sponcă. (catarama la curea.)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BRUCKNER DEFINIȚIE DIN DENCICLOP BRUCKNER

BRUCKNER, Ion Emil (1915-1980, n. București), medic român. Acad. (1974), prof. univ. la București. Studii privind imunitatea și bolile sîngelui.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

VERDÚNC DEFINIȚIE DIN DSINONIME VERDUNC

VERDÚNC adjectiv verbal verzui.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!