parc

PARC DEFINIȚIE DIN DNOUE PARC

PARC parcuri n.

1) Teren cu vegetație naturală sau plantată, cu alei, adesea cu lacuri sau bazine, care servește drept loc de plimbare și odihnă.
       • parc național suprafață de teren, unde flora și fauna sunt supuse protejării. parc sportiv complex sportiv amenajat în mijlocul unor spații verzi.

2) Spațiu împrejmuit în care sunt crescute și îngrijite animale pentru vânat.

3) Loc pentru staționarea și repararea vehiculelor.

4) Totalitate a vehiculelor de care dispune o instituție sau o întreprindere. /<fr. parc



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

ZEITÁTE DEFINIȚIE DIN DNEOLOG ZEITATE

ZEITÁTE substantiv feminin Divinitate păgână; zeu, zeiță. [pronume ze-i-. / < zeu + -itate, după divinitate].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

îNROTAT DEFINIȚIE DIN DUL6 INROTAT

înrotat a. rotund: cort înrotat popular [vezi roată].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CAFIGíU DEFINIȚIE DIN DACAD2 CAFIGIU

cafigíu substantiv masculin vezi cafegiu



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

ALCALÁ DEFINIȚIE DIN DENCICLOP ALCALA

ALCALÁ DE HENARES, oraș în Spania centrală (Castilia-La Mancha), la NE de Madrid; 145 mii locuțiune (1987). industrie chimie, textilă (bumbac), a parfumurilor, Ceramică. Aeroport. Univ. (1508-1836). Celebra catedrală gotică San Justo (1136).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

VENERARE DEFINIȚIE DIN DANTON VENERARE

Venerare ≠ defăimare, detestare



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

STANDáRT DEFINIȚIE DIN DARHAI STANDART

standárt, standárte și standárturi, substantiv neutru (învechit) steguleț.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!