agoniseala

AGONISEáLă DEFINIȚIE DIN DOOM2 AGONISEALA

agoniseálă (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat agonisélii; plural agoniséli



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

PERSPECTÍVĂ DEFINIȚIE DIN DEXLR2R PERSPECTIVA

PERSPECTÍVĂ, perspective, substantiv feminin

1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană.
       • În perspectivă = respectând regulile de reprezentare a obiectelor în spațiu, ținând seama de depărtarea relativă a obiectelor.
♦ Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei (1).
♦ figurat Fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezintă lucrurile; punct de vedere.

2. Privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare; priveliște.

3. figurat Ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva.
       • locuțiune adjectiv și adverb În perspectivă = (care este) pe cale sau cu șanse de a se îndeplini în viitor.

4. Ceea ce poate ajunge cineva în viitor; posibilitate de dezvoltare a cuiva.

– Din limba franceza perspective.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CRIOPLANÁȚIE DEFINIȚIE DIN DMDN CRIOPLANATIE

CRIOPLANÁȚIE substantiv feminin altiplanație. (< limba franceza cryoplanation)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

POLITÉȚE DEFINIȚIE DIN DMDN POLITETE

POLITÉȚE substantiv feminin fel de a se purta, a vorbi în societate potrivit cerințelor bunei-cuviințe; amabilitate. (< limba franceza politesse)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

FLEOANCă DEFINIȚIE DIN DUL6 FLEOANCA

fleoancă forme

1. bot;

2. fam. gură: tacă-ți fleoanca!

3. lulea cu ciubuc. [vezi fleac].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

ORNIC DEFINIȚIE DIN DSILR ORNIC

ornic substantiv verbal CEAS. CEASORNIC. OROLOGIU. PENDULĂ.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

EMERÍT DEFINIȚIE DIN DNOUE EMERIT

EMERÍT emerittă (emeritți, emeritte) Care posedă cunoștințe profunde și experiență bogată într-un anumit domeniu. /<fr. émérite, latina emeritus



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!