diletantism

DILETANTÍSM DEFINIȚIE DIN DNOUE DILETANTISM

DILETANTÍSM n.

1) Caracter sau atitudine de diletant.

2) Lipsă de competență în exercitarea propriei specialități. /<fr. dilettantisme



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

EXTRADOTAL DEFINIȚIE DIN DUL6 EXTRADOTAL

extradotal a. se zice de averea soției în afară de zestre.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BĂITĂNÁȘ DEFINIȚIE DIN DLRLC BAITANAS

BĂITĂNÁȘ substantiv masculin vezi băietănaș.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

IREALITÁTE DEFINIȚIE DIN DEXLR2R IREALITATE

IREALITÁTE, irealități, substantiv feminin Caracterul a ceea ce este ireal; ceea ce se opune realității; nerealitate. [ pronunție: -re-a-]

– Din limba franceza irréalité.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CIUFLECá DEFINIȚIE DIN DARHAI CIUFLECA

ciuflecá, ciufléc, verb I reflexiv (despre urechi) (regional) a-și blegi, a-și blegoșa, a-și pleoști.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

MULȚUMÍT DEFINIȚIE DIN DLRLC MULTUMIT

MULȚUMÍT, -Ă, mulțumiți, -te, adjectiv (Și în forma mulțămit) Satisfăcut, îndestulat; împăcat. Era mulțămit și zîmbea. În sfîrșit, ajungea la Iași. SADOVEANU, O. VII 68. Primarul Ion Pravilă intră în circiumă frecîndu-și mîinile mulțumit. REBREANU, R. II 73. Ești mulțămită, fata mea?

– Mulțămită, răspunse ea zîmbind. EMINESCU, N. 18.

– Variantă: (regional) mulțămít, -ă adjectiv



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

DENTÁR DEFINIȚIE DIN DNEOLOG DENTAR

DENTÁR, -Ă adjectiv

1. De dinte, al dinților.

2. De dentist, privitor la dentist. [conform limba franceza dentaire, latina dentarius].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!