punibil

PUNÍBIL DEFINIȚIE DIN DSINONIME PUNIBIL

PUNÍBIL adjectiv (juridic) (rar) punisabil. (Faptă punibil.)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

OSMÁN DEFINIȚIE DIN DNOUE OSMAN

OSMÁN1 osmană (osmani, osmane) istorie Care aparținea populației de bază a statului feudal în turcă /Din osmanlâu



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TOXÍNĂ DEFINIȚIE DIN DNEOLOG TOXINA

TOXÍNĂ substantiv feminin Substanță otrăvitoare cu acțiune toxică produsă de bacterii, de paraziți și de unele ciuperci; otravă. [< limba franceza toxine].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CREP DEFINIȚIE DIN DUL6 CREP

crep n.

1. zăbranic, stofă de mătase sau de lână, ușoarâ și cam încrețită;

2. bucată de crep ce se poartă în semn de doliu și care se pune obișnuit la pălărie sau la braț (=fr. crêpe).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

MăRíMURI DEFINIȚIE DIN DRELI MARIMURI

mărímuri substantiv feminin plural Cântare bisericească la utrenie după polileu, alcătuită din versuri alese ale psalmilor care corespund sărbătorii din ziua respectivă.

– Din mare.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BICICLÍST DEFINIȚIE DIN DNEOLOG BICICLIST

BICICLÍST, -Ă substantiv masculin și forme Cel care folosește bicicleta ca mijloc de transport sau pentru a face sport. [plural -iști, -iste. / < limba franceza bicycliste].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

PĂTÚȚ DEFINIȚIE DIN DSINONIME PATUT

PĂTÚȚ substantiv pătuc, (rar) pătișor, pătuleț, (popular) pătucean, (învechit și regional) pătucel, (regional) păteac, pătic, pătui, (învechit) păticean. (Un patut de copil.)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!