pajura

PAJURĂ DEFINIȚIE DIN DSILR PAJURA

PAJURĂ s.

1. (ornitologie; Aguila chrysaëtos) acvilă, iepurar, (regional) aciră, hoală, ortan, uligaie, vultan, vultur, zgripțor, zgripțoroaică.

2. (ornitologie; Aguila heliaca) acvilă.

3. acvilă, (regional) zgripțor. (Un steag cu pajura imperială.)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

FISCHER DEFINIȚIE DIN DENCICLOP FISCHER

FISCHER [fíșər] von Erlach, Johann Bernhard (1656-1723), arhitect austriac. Numeroase clădiri în stil baroc la Praga, Salzburg și, mai ales, Viena (Karlkirche, Biblioteca Imperială, Palatul Schönbrunn).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BĂNUÍT DEFINIȚIE DIN DLRMO BANUIT

BĂNUÍT, -Ă, bănuiți, -te, adjectiv

1. (Adesea substantivat) Asupra căruia se îndreaptă bănuieli; suspectat.

2. (regional) Supărat, mâhnit. Nu fi, bade, bănuit, Ți-a fost plugul hârbuit (ȘEZ.).

– vezi bănui.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

POLIPNÉE DEFINIȚIE DIN DMDN POLIPNEE

POLIPNÉE substantiv feminin respirație accelerată. (< limba franceza polypnée)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

MLĂDIITÓR DEFINIȚIE DIN DLRLC MLADIITOR

MLĂDIITÓR, -OÁRE, mlădiitori, -oare, adjectiv (Învechit) Mlădios (2). (Atestat în forma mlădietor) Acele tonuri neimitate, Glasul acela mlădietor, Ce c-o-ntorsură lină, ușoară, Treptat se urcă și se coboară. ALEXANDRESCU, P. 74. Pronunțat: -di-i-.

– Variantă: înmlădiitór, -oáre, mlădietór, -oáre adjectiv



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

OTáC DEFINIȚIE DIN DOOM2 OTAC

otác (regional) substantiv neutru, plural otáce



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

DUIÚM DEFINIȚIE DIN DEXLR2 DUIUM

DUIÚM substantiv neutru Mulțime, grămadă, gloată, droaie (de ființe, obiecte, întâmplări etc.).
       • Locuţiune adverbiala Cu duiumul = în mare număr sau cantitate; unul după celălalt. [ pronunție: du-ium]

– Din limba turcă doyum.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!