luminat

LUMINáT DEFINIȚIE DIN DULR LUMINAT

luminát, -ă adjectiv Plin de lumină, iluminat: cameră luminată. figurat Vesel, fericit (în opoz. cu posomorît, întunecat): o față luminată. Ilustru (titlu dat odinioară suveranilor): luminate împărate! Săptămîna luminată, aceĭa în care e Paștele. adverb Cu strălucire, cu splendoare: l-a primit foarte luminat (Șincaĭ).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TALKIE-WALKIE DEFINIȚIE DIN DMDN TALKIE-WALKIE

TALKIE-WALKIE TÓKI-UÓKI/ substantiv neutru walkie-talkie. (< limba engleză, limba franceza talkie-walkie)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

NARCOTIZáRE DEFINIȚIE DIN DORTOGRAFIC NARCOTIZARE

narcotizáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat narcotizării; plural narcotizări



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

INCIDéNT DEFINIȚIE DIN DORTOGRAFIC INCIDENT

incidént substantiv neutru, plural incidénte



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

STURLUIBAT DEFINIȚIE DIN DSILR STURLUIBAT

sturluibat adjectiv verbal DRĂCOS. NEASTÎMPĂRAT. NEBUN. NEBUNATIC. SPRINȚAR. VIOI. ZĂPĂCIT. ZBÎNȚUIT. ZBURDALNIC. ZGLOBIU. ZURLIU. ZVĂPĂIAT. ZVÎNTURAT. ZVÎNTURATIC.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

DIáSTOLă DEFINIȚIE DIN DACAD2 DIASTOLA

diástolă substantiv feminin [Atestat:

I. GOLESCU, C. / A și: diastólă / P: di-asdiastola / Plural: diastolale / Etimologie: franceza diastole] 1 (Fzl) Relaxare ritmică a inimii și a arterelor în momentul fluxului sangvin din vine în cavitatea cardiacă. 2 (Lin) Lungire a unei silabe scurte.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BIRÓU DEFINIȚIE DIN DNOUE BIROU

BIRÓU birouri n.

1) Masă de scris (cu sertare).

2) Cameră într-o instituție, unde este instalată masa de scris și mobilierul necesar și unde lucrează funcționarul acestei instituții; cabinet. biroul directorului.

3) Secție administrativ-cancelărească a unei instituții.

4) Instituție cu caracter gospodăresc și financiar, care prestează anumite servicii populației.

5) Organ electiv de conducere al unor organizații politice, de masă, obștești. [silabe bi-rou] /<fr. bureau, limba rusă biuro



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!