conex

CONéX DEFINIȚIE DIN DACAD2 CONEX

conéx, conexă [Atestat: GRECESCU, FL. 4 / V: conexnnéx / Plural: conexecși, conexe / Etimologie: franceza connexe, lat connexus] 1 a Care se găsește în legătură cu ceva. 2 a Care însoțește ceva. 3 a Care merge împreună cu ceva. 4 sn (Psh) Faptul primordial al vieții psihice, punctul său de plecare. 5 sn Legătură (strânsă).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

RICíN DEFINIȚIE DIN DOOM2 RICIN

ricín (plantă) substantiv masculin, plural ricíni



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

PASIFLORACÉE DEFINIȚIE DIN DENCICLOP PASIFLORACEE

PASIFLORACÉE (< limba franceza ) substantiv feminin plural Familie de plante tropicale agățătoare, din care fac parte diverse ierburi și arbuști, cu tulpină lemnoasă, frunze palmate, flori mari cu petale separate, a cărei specie reprezentativă este Pasiflora.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

SUPERPOZáBIL DEFINIȚIE DIN DOOM2 SUPERPOZABIL

superpozábil (rar) adjectiv masculin, plural superpozábili; forme superpozábilă, plural superpozábile



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

RETEZÁ DEFINIȚIE DIN DLRLC RETEZA

RETEZÁ, retéz, verb

I. tranzitiv

1. A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. Se opri să reteze cu un ferestrău îngust capătul scîndurii. C. PETRESCU, Î. II 181. Să-i reteze nasul despre partea dreaptă! BOLINTINEANU, O. 61. La cătane m-a luat, Părul mi l-a retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 319. (absolut) Petrarii lid Manole croiau, retezau, ciopîrteau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513.
       • Expresia: A-i reteza (cuiva) unghiile = a face pe cineva inofensiv; a pune pe cineva la punct. (Cu pronunțare regională) Stăpîne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu și să-i rătezi unghiile din cînd în cînd, ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile, a pune (pe cineva) la locul lui, a-i tăia (cuiva) vorba, a pune brusc capăt discuției. M-am bucurat cînd am văzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125.

2. A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. Ca să le meargă bine stupilor peste an, trebuie să-i retezi la sînt-Ilie. MARIAN, la CADE.
♦ (Construit cu pronumele feminin «o», cu sens neutru) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. De la Brebu o retezăm călări peste culmea Negrașului. VLAHUȚĂ, la TDRG.

3. figurat (Cu privire la abstracte) A pune capăt la ceva, a face să înceteze brusc; a curma, a întrerupe. Toți rîd... dar ce retează deodată rîsul lor? ALECSANDRI, P. III 451.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

SOCIOTíP DEFINIȚIE DIN DORTOGRAFIC SOCIOTIP

sociotíp substantiv neutru



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BÓXER DEFINIȚIE DIN DNEOLOG BOXER

BÓXER2 substantiv masculin Câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< limba franceza boxer].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!