zaton

ZăTóN DEFINIȚIE DIN DULR ZATON

zătón și zatón n., plural oane (sîrb. zaton, golf, de unde și ung. zatony, bancă de nisip. vezi zătulă). Dun. Braț de răŭ închis la un capăt de natură saŭ de oamenĭ p. a prinde peștele. (Poate fi și o parte din mal îngrădit p. acelașĭ scop): apa a cuprins tot grindu pînă la zatonu de lîngă sălciĭ (CL. 1916, 616). Nț. (zăton). Anafor.

– La Dun. de jos și zătún, plural e și urĭ. vezi japșă.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

DECEPȚIONÁ DEFINIȚIE DIN DSINONIME DECEPTIONA

DECEPȚIONÁ verb vezi dezamăgi.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

CAP DEFINIȚIE DIN DEXLR2R CAP

CAP2, capuri, substantiv neutru Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu.

– Din limba franceza cap.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

ETERIFICÁRE DEFINIȚIE DIN DNEOLOG ETERIFICARE

ETERIFICÁRE substantiv feminin Acțiunea de a eterifica. [< eterifica].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

ZÉIE DEFINIȚIE DIN DNEOLOG ZEIE

ZÉIE substantiv feminin (Rar) Zeiță. [pronume ze-ie. / < zeu, conform latina dea].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

SCHÍMNIC DEFINIȚIE DIN DSINONIME SCHIMNIC

SCHÍMNIC substantiv verbal pustnic.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TEșMENIT DEFINIȚIE DIN DSILR TESMENIT

teșmenit adjectiv verbal CORUPT. DECĂZUT. DEPRAVAT. DESFRÎNAT. DESTRĂBĂLAT. DEZMĂȚAT. FÎSTÎCIT. IMORAL. INTIMIDAT. ÎNCURCAT. NERUȘINAT. PERVERTIT. STRICAT. VICIOS. ZĂPĂCIT.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!