starui

STĂRUÍ DEFINIȚIE DIN DLRLC STARUI

STĂRUÍ, stắrui, verb IV. intranzitiv

1. A depune pe lîngă cineva insistențe, a cere (ceva) în mod insistent, a ruga mult (pe cineva să facă ceva); a insista. Tînărul stăruia să-i scoată mantoul. REBREANU, R. I 184. Văzînd că părinții ei stăruiesc foarte mult... s-a învoit și ea. SBIERA, P. 139. Stăpînul stărui ca să afle pricina acestei neașteptate hotărîri. ODOBESCU, S. III 45.
       • (Urmat de determinări introduse prin diferite prepoziții și arătînd persoana pe lîngă care se insistă) După convorbirea de ieri cu boierul Miron s-au mai sfătuit și s-au înțeles să nu se dea bătuți, ci să stăruie și la cuconița de la București. REBREANU, R. I 170. A stăruit el pe lîngă mama de a tăiat găina. ISPIRESCU, L. 274.

2. A rămîne neclintit, a persevera, a persista (într-un sentiment, într-o părere, o hotărîre). Aveam o iluzie în care stăruiam cu plăcere. GALACTION, O. I 334. Cu cît Agripina lua mai mult partea băiatului, cu atît el stăruia mai mult în hotărîrea sa. La TDRG.
♦ (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») A lucra mult, cu perseverență. Toate aceste se petreceau sub ochii doamnei Smaranda, care, stăruind toată ziua la furcă și la război... trecea toate cu vederea. ODOBESCU, S. I 86.

3. A se menține în locul unde se află; a dăinui, a persista. Pe șleaurile cîmpului, noroiul încă mai stăruie, vîscos și negru, uscat pe alocurea într-o bolovănire crudă. MIHALE, O. 308. Vorbesc despre năcazurile din iarna care stăruia încă și-n lumina primăverii. SADOVEANU, P. S.

10.

– prezent industrie și: stăruiesc (SADOVEANU, E. 106, CREANGĂ, P. 191).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

HOȚOMĂNÍE DEFINIȚIE DIN DLRLC HOTOMANIE

HOȚOMĂNÍE, hoțomănii, substantiv feminin Faptă de hoțoman; hoție, tîlhărie. Aleși dintre corifeii ciocoismului și ai hoțomăniilor bucureștene de pe atunci... FILIMON, la TDRG.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

GABARIT DEFINIȚIE DIN DSILR GABARIT

gabarit substantiv verbal DIMENSIUNE. VOLUM.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TECHNÉȚIU DEFINIȚIE DIN DEXLR2 TECHNETIU

TECHNÉȚIU substantiv neutru Element chimic radioactiv, obținut prin reacții nucleare. [ pronunție: teh-]

– Din limba franceza technétium.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

MáSă DEFINIȚIE DIN DRELI MASA

másă, mese substantiv feminin

1. Mobilă formată dintr-o placă de diferite forme și sprijinită pe unul sau mai multe picioare.

2. (La sg.) Sfânta masă = masa din centrul altarului, pe care la sfânta Liturghie se aduce sacrificiul nesângeros al testamentului nou și pe care Iisus Hristos este prezent în euharistie sub chipul pâinii și al vinului, prefăcute în în trupul și sângele Său. Sfânta masă simbolizează mormântul Domnului; pristol, jertfelnic.

– Din latina mensa.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

IMáM DEFINIȚIE DIN DETR IMAM

imám (imámi), substantiv masculin

– Preot musulman.

– Variante iman. Mr. imam, megl. iman. limba turcă iman (Șeineanu, II, 225; Lokotsch 925). secolul XIX. secolul XVIII.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TERATOLOGÍE DEFINIȚIE DIN DLRLC TERATOLOGIE

TERATOLOGÍE substantiv feminin Ramură a anatomiei și a fiziologiei, care se ocupă de anomaliile morfologice ale viețuitoarelor. Teratologie animală.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!