CÍTRO DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CITRO
CÍTRO substantiv neutru
1. Băutură răcoritoare pe bază de citrice.
2. (Eliptic) Sticlă, pahar etc. cu citro (1).
– Din citrice.
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
EXPULZIUNE DEFINIȚIE DIN Micul dicționar academic, ediția a II-a EXPULZIUNE
expulziune substantiv feminin vezi expulsie
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
DUCÁT DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DUCAT
DUCÁT, (1) ducate, substantiv neutru, (2) ducați, substantiv masculin
1. substantiv neutru Provincie, teritoriu, stat de sub stăpânirea unui duce2 sau unei ducese.
2. S. m. Monedă de aur sau de argint (la origine italiană) care a circulat în mai multe țări din Europa, printre care și în țările românești.
– Din italiana ducato.
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
DEZGUSTĂTÓR DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEZGUSTATOR
DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE, dezgustători, -oare, adjectiv Care trezește dezgust; respingător, scârbos.
– Dezgusta + sufix -ător.
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
ÉFOR DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EFOR
ÉFOR, efori, substantiv masculin
1. Membru în consiliul de conducere al unei eforii; epitrop.
2. Nume dat în Sparta antică fiecăruia din cei cinci magistrați cu largi atribuții în politica internă și externă a statului.
– Din limba neogreacă éforos.
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
ÎNCHÍDERE DEFINIȚIE DIN Dicționar de sinonime INCHIDERE
ÎNCHÍDERE s.
1. vezi încuiere.
2. ferecare, încuiere, zăvorâre. (inchidere ușii, a casei.)
3. vezi astupare.
4. vezi obturație. (inchidere unui canal, unei conducte.)
5. oprire. (inchidere gazelor.)
6. vezi încheiere.
7. vezi blocare.
8. vezi împrejmuire.
9. vezi arestare.
10. vezi cicatrizare.
11. încheiere, sfârșit, terminare. (La inchidere sesiunii.)
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
DENDROLÓGIC DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DENDROLOGIC
DENDROLÓGIC, -Ă, dendrologici, -ce, adjectiv Referitor la dendrologie, care aparține dendrologiei.
– Din limba franceza dendrologique.
VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!
MAI MULTE CUVINTE ALE ZILEI Sep, 27 2020 ARABÉSC Sep, 26 2020 ÎNFĂȘURĂTÓR2 Sep, 25 2020 GRISÁI Sep, 24 2020 Hiritiseálă Sep, 23 2020 Obstetricián Sep, 22 2020 TÂMPEÁLĂ Sep, 21 2020 ÎNCURÁRE Sep, 20 2020 VĂRSAT Sep, 19 2020 GLAS |