glas

GLAS DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GLAS

GLAS, glasuri, substantiv neutru

1. Ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane; facultate specifică omului de a emite sunete articulate; voce.
       • Locuţiune adverbiala Într-un glas = (toți) deodată; în unanimitate.
       • Expresia: A da glas = a) a striga; b) a exprima (oral sau în scris). A ridica (sau a înălța) glasul = a vorbi, a răspunde cu un ton ridicat, tare, răstit; a protesta. A căpăta (sau a prinde) glas = a căpăta curaj, a-și reveni (și a începe să vorbească). A-i pieri (cuiva) (sau a i se stinge, a-și pierde) glasul = a nu mai putea să vorbească, să răspundă; a nu mai avea ce răspunde.
♦ (La plural ) Murmur sau vuiet produs de mai multe persoane (care vorbesc concomitent).
♦ Ciripit sau cântec al păsărilor.
♦ Strigăt produs de unele animale.

2. figurat Zgomot produs de vânt, de o apă etc.; sunet produs de un instrument muzical sau de un obiect sonor.

3. figurat (învechit) Veste, știre.

4. Denumire dată scării muzicale în cântarea bisericească răsăriteană.
♦ Fiecare dintre cele opt moduri (3) fundamentale după care se execută cântările bisericești.

– Din limba slavă (veche) glasŭ.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

FACHIOL DEFINIȚIE DIN Micul dicționar academic, ediția a II-a FACHIOL

fachiol sn [Atestat: (a. 1747) IORGA, S. despre XII, 45 / V: fachioliul, fatiol / A și: fachioliol / Plural: fachioluri / Etimologie: mg fátyol] (Trs) 1 Stofă de lână subțire (străvezie), cu care se îmbrobodesc femeile. 2 Giulgiu. 3 Maramă.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

SUSPINâND DEFINIȚIE DIN Dicționar ortografic al limbii române SUSPINAND

suspinând adjectiv masculin, plural suspinânzi; forme singular suspinândă, plural suspinânde



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

DEGERÁT DEFINIȚIE DIN Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEGERAT

DEGERÁT, -Ă, degerați, -te, adjectiv

1. (Despre oameni și animale sau despre părți ale corpului lor) Cu degerături; înghețat.

2. (Despre plante, fructe, legume) Atins, stricat de gerunziu

– vezi degera.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

TEHNICIZá DEFINIȚIE DIN Dicționar ortografic al limbii române TEHNICIZA

tehnicizá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu tehnicizéz, persoana a treia singular: el / ea și plural tehnicizeáză



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!