 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a zdrobi conjugat la prezent
Verbul a zdrobi conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a zdrobi conjugare la condițional prezent
Verbul a zdrobi conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a zdrobi la conjunctiv prezent
Conjug a zdrobi la imperfect
A zdrobi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a zdrobi conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a zdrobi la perfectul simplu
Conjugarea verbului a zdrobi la perfectul compus
Conjugă a zdrobi la viitor anterior
|
|
Definiție din
ZDROBI verbDicționarul de sinonime al limbii române 1. a sfărîma, (popular) a zobi, (Banat și Transilvania) a zdroși, (învechit) a zdruncina. (A paharul de pămînt.) 2. a (se) fărîma, a (se) sfărîma, (rar) a (se) casa. (A un pahar cu pumnul.) 3. a sfărîma, (popular) a sparge. (A o ceapă.) 4. a sfărîma, (învechit și regional) a răzbi. (I-a capul.) 5. a (se) strivi, (învechit) a (se) smăcina. (S-a de caldarîm.) 6. a (se) sfărîma, (învechit și regional) a (se) risipi. (Corabia s-a de stînci.) 7. a mărunți, a pisa, a sfărîma, (învechit și popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familial) a pisăgi. (A sare.) 8. a mărunți, a pasa. (A legume.) 9. a se sfărîma, a se sparge. (Valurile se de țărm.) 10. a stîlci, a strivi, a turti, (popular) a stropși, a zobi, (învechit și regional) a struci, (Banat și Transilvania) a zdroși, (învechit) a zdruncina. (A o cutie metalică prin lovire.) 11. a strivi, (popular) a călca, (regional) a pistosi. (A strugurii pentru a face mustul.) 12. a presa, a stoarce, a tescui. (A fagurii pentru a scoate mierea.) 13. a (se) storci, a (se) strivi, a (se) terciui, (regional) a (se) fleciui, a (se) pistosi, (Olt. și Muntenia) a (se) storcoși, (Transilvania) a (se) toroști. (Fructele s-au în ladă.) 14. a se bate, a se lovi, a se strivi, (regional) a se meci. (Cîteva pere căzute din pom s-au .) 15. a distruge, a nimici, a rade. (învechit și regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a șterge. (A cetatea dușmană.) 16. a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărîma, a zvînta, (învechit și popular) a pierde, a răpune, a risipi, (popular) a isprăvi, a zdrumica, (învechit și regional) a sodomi, (regional) a litrosi, (prin Transilvania) a potroși, (învechit ) a cura, a nimicnici, a potrebi, a stropși, a tîrî, a zdruncina, (grecism învechit) a afanisi, (figurat) a secera, a spulbera. (I-a pe dușmani.) 17. a epuiza, a extenua, a frînge, a istovi, a seca, a secătui, a sfîrși, a slei, a stoarce, a vlăgui, (regional) a stoci, (prin Olt. și Muntenia) a dehobi, (învechit) a zămorî, (figurat) a suge. (Munca brută l-a .) |
